Joi se judecă: Argumentele pentru care Procurorul General a cerut respingerea recursului familiei Săcărin cu privire la adopția Sorinei
Curtea de Apel Craiova judecă joi, 11 iulie, cererea Procurorului General Bogdan Licu (foto sus) de a revoca încuviințarea adopției internaționale a Sorinei.
Jurnalista Sorina Ruxandra Matei a publicat în exclusivitate completarea solicitării de revizuire a adopției Sorinei depusă de Procurorul General al României, Bogdan-Dimitrie Licu, la Curtea de Apel Craiova, marți, 9 iulie.
În documentul de 15 pagini, Procurorul General constată că DGASPC Mehedinți a nesocotit grav interesul superior al Sorinei omițând să o informeze pe Mariana Șărămăt, care o creștea pe fată de șapte ani, că procesul de adopție ale Sorinei este considerat deschis și că ea are prioritate la adopția fetiței.
Procurorul General Bogdan Licu enumeră erori flagrante ale DGASPC Mehedinți și ale Curții de Apel Craiova și cere respingerea recursului făcut de familia Săcărin din America la decizia dată de Tribunalul Mehedinți, care hotărâse că procesul de adopție inițiat în aprilie 2018 de familia Șărămăt pentru Sorina este valid juridic și beneficiază de prioritate.
Enumerăm mai jos, cu citate din document, principalele argumente ale Procurorului General.
1. DGASPC Mehedinți și Curtea de Apel Craiova au acționat ca și cum noua lege a adopției ar avea valabilitate retroactivă
De fapt, pentru ca fetița să poată fi dată și în adopție internațională, pe vechea lege trebuia ca, cel târziu în noiembrie 2015, la doi ani de la deschiderea adopției interne (făcută printr-o decizie judecătorească din 2013), DGASPC Mehedinți să deschidă o nouă procedură de adopție – de data aceea pentru adopția internațională. Dar nu a făcut-o, iar decizia judecătorească inițială a expirat, Sorina devenind din nou neadoptabilă
Abia începând din 2016, pe legea nouă a adopției, deciziile judecătorești de declarare a adoptabilității copiilor au devenit valabile până când copilul împlinește 14 ani și a intrat în vigoare și prevederea că, la un an de la momentul când copilul e declarat adoptabil, el poate fi oferit spre adopție internațională fără a fi nevoie de o nouă decizie judecătorească. Dar, până atunci, în 2015 au expirat efectele deciziei prin care Sorina fusese declarată adoptabilă. În consecință, Sorina nici nu trebuia să figureze în Registrul Național pentru Adopții, de unde au ales-o soții Săcărin din SUA.
2. Fals în acte
Declarația prin care Mariana Șărămăt ar fi renunțat la dreptul de a o adopta pe Sorina nu are nicio valoare juridică.
Trebuia făcut proces verbal din care să rezulte că aceasta a fost informată că s-a (re)deschis procesul de adopție și că are prioritate la adoptarea Sorinei. Acest înscris nu există.
„…funcționarii din cadrul DGASPC Mehedinți au încălcat prevederile legii, nesocotind grav interesul superior al minorului prin neinformarea asistentului maternal cu privire la prioritatea pe care acesta o are în ce privește adopția”.
„Din actele dosarului rezultă neîndoielnic că asistentul maternal și familia acestuia au considerat-o pe Sorina ca fiind copilul/sora lor natural(ă). Era de asemenea neîndoielnic că asistentul maternal și familia acestuia ar fi depus toate diligențele în vederea adoptării acestui copil în ipoteza în care ar fi fost informată corect și la timp despre prioritatea sa la adopție.”
Procurorul General Bogdan Licu, în Completare a argumentelor expuse în cuprinsul cererii de revizuire și a temeiurilor de drept pe care aceasta se fundamentează, Dosar 910/54/2019, Curtea de Apel Craiova, Secția I Civilă
În plus, pe lângă faptul că scrisul nu este cel olograf al semnatarei, Mariana Șărămăt, declarația prin care aceasta ar fi renunțat la adopție este datată și înregistrată la 10 iulie 2013, în timp ce adresa prin care DGASPC Mehedinți pretinde că i-ar fi comunicat acesteia că are prioritate la adopția Sorinei este emisă două zile mai târziu (12 iulie 2013).
„Instanța de apel nu explică cum anume ar fi putut asistentul maternal să ia cunoștință de conținutul acestei adrese cu două zile înainte ca aceasta să fi fost întocmită.”
Procurorul General Bogdan Licu, în Completare a argumentelor expuse în cuprinsul cererii de revizuire și a temeiurilor de drept pe care aceasta se fundamentează, Dosar 910/54/2019, Curtea de Apel Craiova, Secția I Civilă
3. Procesul de potrivire a fost insuficient: soții Săcărin petrecuseră efectiv doar 7 ore singuri cu Sorina
În ceea ce privește compatibilitatea dintre Sorina și cuplul american, Procurorul General arată că aceștia nu au petrecut decât 7 ore singuri cu fetița.
„…timp total insuficient pentru a se putea stabili o eventuală compatibilitate între aceștia”.
Procurorul General Bogdan Licu, în Completare a argumentelor expuse în cuprinsul cererii de revizuire și a temeiurilor de drept pe care aceasta se fundamentează, Dosar 910/54/2019, Curtea de Apel Craiova, Secția I Civilă
4. Sorina este evaluată cu un intelect dezvoltat, perfect capabilă să-și distingă propriul interes
Din evaluarea psihologului rezultă că Sorina a avut:
„…un comportament natural, dezinvolt, fără inhibiții comportamentale sau afective. Psihologul evaluator apreciază, totodată, că minora prezintă un material major de creștere în sfera intelectuală prin servicii educaționale corespunzătoare”.
„Pentru aceste motive, opinia minorei, consemnată în procesul verbal întocmit cu ocazia audierii la instanța de fond, poate și trebuie să fie luată în seamă la soluționarea cererii, cu atât mai mult cu cât legăturile sale de afecțiune nu sunt legate numai de familia asistentului maternal profesionist, dar și cealaltă minoră pe care o consideră ca fiind sora sa. Mediul în care minora a crescut și s-a dezvoltat timp de 7 ani, începând cu vârsta de 1 an și 2 luni, creează certitudinea că aceasta vede în familia Șărămăt familia sa naturală. În acest context, este evident că opinia minorei reprezintă propria sa percepție a realității, neputând fi influențată de persoanele cu care locuiește.”
Procurorul General Bogdan Licu, în Completare a argumentelor expuse în cuprinsul cererii de revizuire și a temeiurilor de drept pe care aceasta se fundamentează, Dosar 910/54/2019, Curtea de Apel Craiova, Secția I Civilă
5. Sorinei i-a fost încălcat dreptul la viață de familie
Garantat prin Art. 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, acest drept definește relațiile de familie și pe principiul unei coabitări stabile. În acest sens, viața de familie a Sorinei se desfășura de peste șapte ani alături de soții Șărmăt, copiii lor biologici și Andreea, fetița lor adoptivă.
„Întreruperea legăturilor de familie înseamnă tăierea rădăcinilor unui copil, măsură care se justifică numai în cazuri excepționale.”
Procurorul General Bogdan Licu, în Completare a argumentelor expuse în cuprinsul cererii de revizuire și a temeiurilor de drept pe care aceasta se fundamentează, Dosar 910/54/2019, Curtea de Apel Craiova, Secția I Civilă
6. S-a încălcat jurisprudența CEDO
În cazul a două adopții internaționale, Cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României, din 2004, CEDO a reiterat:
„…adopţia înseamnă «găsirea unei familii pentru un copil, iar nu a unui copil pentru o familie»”.
Hot. CEDO din 22/06/2004, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1245 din 23/12/2004, privind cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României