Cazul Sorina. Precedentul adopțiilor controversate și o decizie CEDO care privește direct România

Prezentăm decizia CEDO din 2004 cu privire la surorile Florentina și Marina, care creșteau într-o casă de tip familial în România și refuzau să plece în Italia cu părinții adoptivi deciși pentru ele de instanța românească.

CEDO a tranșat cazul în favoarea dorinței fetelor, cu următoarele precizări:

„154. Din punctul de vedere al părinţilor adoptivi, interesul acestora provine din dorinţa de a crea o nouă relaţie de familie, prin dezvoltarea de legături cu minorele Florentina şi Mariana pe care le-au adoptat.

155. Deşi această dorinţă a reclamanţilor este legitimă, ea nu se poate bucura, în opinia Curţii, de o protecţie absolută în virtutea articolului 8, în măsura în care ea intră în conflict cu refuzul minorelor de a fi adoptate de către o familie de străini, într-adevăr, aşa cum a afirmat în mod constant Curtea, când analizează dacă autorităţile naţionale au dispus toate măsurile necesare la care pot fi obligate în mod rezonabil pentru a asigura reunirea copilului cu părinţii săi, o importanţă deosebită trebuie acordată interesului superior al copilului. În această privinţă, Curtea a statuat, în special, că interesul sus-menţionat poate, în funcţie de natura şi de importanţa sa, să prevaleze faţă de cel al părintelui (a se vedea hotărârile în cauzele E.P. împotriva Italiei din 16 noiembrie 1999, nr. 31127/96, alin. 62 şi Johansen împotriva Norvegiei din 7 august 1996, Culegere 1996-111, p. 1008, alin. 78).

156. Curtea apreciază că importanţa de a privilegia interesele copilului faţă de cele ale părinţilor este sporită în cazul unei relaţii care are la bază adopţia, întrucât, după cum a statuat (deja) în jurisprudenţa sa, adopţia înseamnă «găsirea unei familii pentru un copil, iar nu a unui copil pentru o familie» (a se vedea hotărârea în cauza Frette împotriva Franţei, nr. 36515/97, alin. 42, CEDO 2002-I).”

Hot. CEDO din 22/06/2004, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1245 din 23/12/2004, privind cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României

Baronesa Emma Nicholson, raportor pentru România în Parlamentul European, a scris în presa britanică despre această decizie CEDO că reprezintă un punct de cotitură pentru adopțiile internaționale, stabilind dreptul copiilor ca prioritar.

La scurt timp după decizie, în octombrie 2004, la cererea UE și în urma unor suspiciuni de trafic de persoane în scopul exploatării sexuale sau al prelevării de organe, țara noastră a sistat adopțiile internaționale de copii.