Regizorul Cristi Puiu despre privilegiul femeii de a da viață și refuzul ei de a-și mai accepta exclusiv statutul de mamă

Joi, 12 mai, filmul regizorului român Cristi Puiu a deschis competiția de la Festivalul de Film de la Cannes cu proiecția celui mai recent film al său, Sieranevada, în acorduri de muzică populară interpretată de regretatul artist Liviu Vasilică. Regizorul a participat la festival împreună cu Anca Puiu, soția sa, care este și producătorul filmului, și cu cea mai mică fetiță a lor, Zoe, în vârstă de șase ani, care joacă în film (foto sus, încadrați de actorii Mimi Brănescu și Dana Dogaru).

Sieranevada s-a bucurat de un succes important. Criticul de film Eugenia Vodă, într-o corespondență de pe Croazetă, a relatat că pelicula românului, deși s-a proiectat târziu și a durat aproape trei ore, a țintuit în scaune un public cinefil de obicei neiertător cu cei care îi irosesc timpul.

Exact în același timp, în mediile de socializare online din țară, mamele cool, care reușesc să jongleze de minune cu familia și cariera (artistică ori profesională) și sunt mândre de aceasta, se scandalizau din cauza afirmațiilor făcute de regizor într-un interviu recent. În legătură cu o afirmație mai veche a acestuia, în care spunea că fiicele sale, Smaranda, Ileana și Zoe nu vor să-i calce pe urme, jurnalistul Răzvan Chiruță de la platforma culturală Scena9 i-a pus lui Cristi Puiu întrebarea: „De ce nu sunt regizoare de film de succes în România?”

Românul, considerat unul din cei mai radicali regizori actuali, a făcut o afirmație curajoasă, emoționantă și (într-un mod paradoxal) deopotrivă de radicală. El a spus că femeile au cea mai mare vocație, maternitatea, care de obicei mătură din calea ei orice altă preocupare, fie ea intelectuală, artistică sau profesională. Regizorul a mai observat că în ultimul timp femeile nu-și mai acceptă maternitatea ca pe vocația ultimă, căutând și alte ocupații adiacente care, din punctul lui de vedere, nu se ridică la înălțimea chemării maternității, ba chiar adesea intră în conflict cu aceasta:

Cel mai important lucru pe care-l poate face omul pe pământul ăsta este să dea viață. De departe, nu există nimic mai important, mai mare, mai unic. Femeia face chestia asta. Cred că femeile nici nu se mai grăbesc să facă altceva dacă fac copii. E așa o bucurie.  Să fii mamă e o chestie enormă. Din păcate, lucrurile au fost luate în răspăr în ultimii ani și femeile ajung să se vexeze pentru faptul că sunt reduse la statutul de mamă. Dacă tu reușești să treci peste preconcepțiile momentului și să te bucuri de statutul de mamă, să îl trăiești plenar, nu cred că îți mai vine în cap să faci tablouri. Multe femei care reușesc în carieră nu au copii sau sunt niște mame lamentabile. Omul se tot străduiește să inventeze lucruri noi și noutatea este, probabil, cea mai serioasă dintre ispitele cu care eu m-am întâlnit. Și cumva frontierele astea ale căutării noutății cu orice preț se extind și mătură viața privată. Dintr-o dată și acolo vrei să fie totul nou. Eu nu înțeleg, nu știu cum e mai bine sau mai rău. Probabil că retrogradul sunt eu…

Despre filmul Sieranevada

La conferința de presă, Cristi Puiu a mărturisit care a fost povestea reală care l-a inspirat pentru acest film văzut din perspectiva unui defunct care își urmărește familia la propriul parastas:

În 2007, când tatăl meu a murit, parastasul, cel ce se ține imediat după înmormântare, s-a petrecut într-o manieră extrem de bizară. În apartament, în casă, mișunau tot felul de personaje pe care eu nu le cunoșteam, amici cu care bea el câte un păhărel, vecini. Țin minte că m-am luat la harță cu un coleg de serviciu de-ai mamei mele apropo de istoria comunismului.

Întrebat de ce acțiunea filmului se desfășoară exclusiv într-un apartament dintr-un bloc comunist, Cristi Puiu a răspuns, citat de OK!:

Acest spațiu este reflexia lumii, la scară redusă, într-o oglindă. Lucrul cel mai important devine întâlnirea cu Celălalt. Toate acestea au un sens. Acela de a crea o lume alveolară, fără comunicare, unde fiecare individ este închis în fagurele său, fără să știe că mai există un altul. Pe de altă parte, pornirea aceasta în căutarea celorlalți poate fi alternativa care schimbă totul.

VIDEO: Scene din filmul Sieranevada

Opiniile criticilor

Eugenia Vodă:

Până și cei cărora nu le-a plăcut filmul au recunoscut că „nu te plictisește“! Presa (mai ales cea anglo-saxonă) a fost una foarte favorabilă, iar punctajele din diferite clasamente plasează filmul pe primul sau pe al doilea loc în preferințele criticilor. (…) Spre deosebire de Gide, cu faimosul „Familii, vă urăsc!“, Cristi Puiu ar putea spune „Familii, mă fascinați!“

The Telegraph:

Sieranevada este o comedie care apare ca o dramă, sună ca o dramă, dar rămâne cât se poate de serioasă, mai ales prin căutările ei politice, pe toată perioada celor trei ore cât durează. Cu toate acestea, nu există nicio secundă din film care să nu aibă sens. Este o comedie fără ca acest film să conțină niciun moment de exagerare comică.

Sight&Sound:

Puiu se reafirmă ca una dintre cele mai autentic distincte (și fascinante din punct de vedere filosofic) voci regizorale ale secolului 21; în abordarea sa unică și reflexivă a realismului cinematografic, se dovedește deopotrivă riguros și radical fără să epateze.

Citește și Sondaj: În România trăiesc cei mai fericiți copii din lume

Citește și Mamă coporatistă: „Am devenit dependentă de muncă atunci când fetița mea avea cinci luni”