Lumea are nevoie de mame: Uimitoarele puteri ale maternității
de Deanna Lambson, Defendyoungminds.com
Americana Deanna Lambson, mamă a șase copii și fondatoarea Săptămânii Panglicii Albe, a publicat un editorial în preajma zilei de 9 Mai, când în SUA este celebrată Ziua Mamei. Săptămâna Panglicii Albe este un program educațional care are ca scop protejarea copiilor în mediul online de hărțuirea cibernetică, excesul de timp petrecut la calculator și consumul de imagini indecente.
Lumea noastră ignoră adesea influența profundă a maternității asupra societății. Mamele joacă un rol de neînlocuit în modelarea nu numai a personalității fiecărui copil, ci și a societății în ansamblu.
Consider că primăvara ne amintește acest adevăr, deoarece renașterea vieții din natură este un ecou al modelului de grijă maternă.
Am participant recent la o întrunire a Comisiei ONU privind statutul femeii, organizată la New York, unde am fost uimită și îngrozită să aud maternitate descrisă:
- ca „dezavantaj”
- ca „pedeapsă”
- drept cauza majoră a inegalității dintre femei și bărbați.
În timp ce ascultam diversele grupuri de discuții, mă uitam în jur uimită și îmi venea să strig:
„Dar în brațele voastre nu se aruncă niciun copil?” „Nu v-ați urmărit niciodată copilul alergând pe terenul de fotbal, cântând într-o piesă de teatru la școală sau pictând un tablou dedicat vouă?”
Maternitatea înseamnă toate acestea și mult mai mult. Mamele oferă în mod atât de natural copiilor lor un sentiment de siguranță salvator, încredere în sine, capacitatea de a iubi și de a primi iubire.
Mamele și sănătatea mentală a copilului
Nu este o coincidență faptul că Ziua Mamei (9 Mai în SUA) este sărbătorită în aceeași lună cu Ziua de conștientizare a sănătății mintale a copiilor (7 Mai).
Este imposibil să detaliem toate legăturile miraculoase dintre o mamă și sănătatea mentală a copilului ei, dar luați în considerare câteva:
- Copiii care primesc îngrijire călduroasă, drăgăstoasă în copilăria timpurie au hipocampul mai mare la vârsta școlară – acea parte a creierului care se ocupă cu învățarea și memoria. Cu alte cuvinte, copiii cărora li se arată afecțiune în primii ani de viață vor avea creierul mai mare.
- Când mamele îi zâmbesc copilului și îi susură în urechi sunete mângâietoare, arătându-și afecțiunea față de el, inimile celor doi – mamă și copil bat în același ritm, ceea ce ajută copilul să se calmeze dacă plânge.
- Sunetul vocii mamei, chiar și la telefon, scade hormonul de stres al copilului, cortizolul, și îi crește nivelul de oxitocină, un hormon legat de iubire și de atașament.
- Cu alte cuvinte, calitatea relației unui copil cu mama sa este „cel mai puternic și mai consistent predictor” al „dezvoltării cognitive, sociale și emoționale” mai târziu în viață, depășind influența tuturor celorlalți factori, conform unui studiu care arată contribuțiile complementare ale tatălui, respectiv mamei, în dezvoltarea copiilor.
În cartea „The Invincible Family” („Familia invincibilă”), Kimberly Ells scrie:
„De milenii, femeile – mamele – au câștigat și au păstrat loialitatea celor foarte tineri. Mamele i-au învățat pe copii primele lecții de viață și au fixat în mintea lor valorile pe care le prețuiesc. Astfel, se poate afirma că femeile au fost și rămân principalele stăpâne ale destinului lumii”.
Într-adevăr, așa cum a scris poetul William Ross Wallace, „mâna care leagănă leagănul este mâna care conduce lumea”.
Mamele au în continuare cea mai puternică influență asupra copiilor lor (cu excepția cazului în care renunță în mod voluntar la acest rol profund valoros). Sunt mamă a șase copii. Am înțeles. Meseria de mamă de zi cu zi nu pare întotdeauna interesantă sau valoroasă. Te poți simți izolată. Este epuizant. Gestionezi crize în fiecare oră din zi și din noapte. Mamele se confruntă cu plânsul, boala, temele nefăcute, scutecele murdare, mâncarea împrăștiată prin casă și multe altele.
Dar nu mă pot abține să nu privesc aceste frustrări cu alți ochi. Este atât de frumos! Este frumos că un copil are pe cineva care îl iubește necondiționat și care va fi mereu acolo. Nora mea îi reamintește în mod repetat copilului ei de 3 ani motto-ul lor recent: „Te voi iubi întotdeauna, indiferent ce se întâmplă”. La care micuțul Axel strigă ca un ecou: „Indiferent ce se întâmplă!”
Maternitatea nu este frumoasă doar în acele rare momente când copilul doarme fericit. Este frumoasă pentru momentele în care nu este liniștită, nu este ușoară, nu este perfectă.
Maternitatea este întruchiparea sacrificiului
Tatăl meu a venit să mă viziteze după nașterea primului meu fiu. În timp ce îl legăna cu tandrețe pe băiețelul meu, mi-a spus cu blândețe: „Niciodată în viața ta nu te vei mai pune pe tine pe primul loc”.
Poate că această dorință de a ne sacrifica pentru altcineva este ceea ce ne lipsește. Trăim într-o lume care ne învață că împlinirea vine din satisfacția proprie. Dar, în cele din urmă, rămâi golit de tine însuți. A trăi o viață egocentrică și în care plăcerile și tale sunt mereu pe primul loc nu ne împlinește niciodată în plan sufletesc.
Așa că, mamă, ai o sarcină importantă. Copilul tău are nevoie de tine. Lumea are nevoie de tine. Dacă te simți copleșită, amintește-ți că te descurci mai bine decât crezi și că nu trebuie să fii perfectă. Scriitoarea Jill Churchill a spus cândva:
„Nu există nicio modalitate de a fi o mamă perfectă, dar sunt un milion de modalități de a fi o mamă bună”.
Colleen Down, în cartea „It takes a Mother to Raise a Village” („Este nevoie de o mamă pentru a crește un sat”), relatează o poveste spusă de Maica Tereza. Surorile de caritate au găsit un băiat care locuia cu mama sa într-o cutie de carton pe străzile din Calcutta. L-au dus la orfelinat, unde a primit mâncare, a fost îmbăiat și culcat într-un pat curat.
A doua zi a dispărut și a fost găsit în cutia de carton cu mama sa. Din nou, a fost adus la orfelinat pentru îngrijire și din nou a fugit înapoi la mama sa. Maica Tereza a învățat că o mamă, chiar și într-o cutie de carton, era mai importantă decât orice confort fizic pe care îl puteau oferi surorile de caritate.
La mulți ani de Ziua Mamei!
Vă onorez pe voi, mamele, cele care sunteți necondiționat alături de copiii voștri. Voi țineți în brațe viitorul lumii.
Iar când un suflet rătăcit se va mai referi la maternitate ca la „îngrijiri oferite fără plată” sau sugerează că maternitatea nu este un „rol social productiv”, voi veți ști că altul este adevărul. În acel moment vă veți aminti de îmbrățișările copilului vostru, de colierele pe care vi le-a făcut din periuțe de curățat țevile și de emoția pe care ați simțit-o privindu-l mergând pe bicicletă pentru prima dată.