Mărturia unei persoane care lucrează în Germania la azilul de migranți: „Dacă nu se face nimic, Europa va fi distrusă. 50-60% dintre ei au cazier”

de Paul Bașotă, Facebook

„Dintr-o mărturie anonimă a unei persoane care lucrează în Germania în aziluri pentru migranți:

„Toți asistenții sociali din aziluri sînt dintr-un mediu de stînga, cu excepții care confirmă regula. Unii sînt chiar antifa, alții au părinți activi politic în partide de stînga ca Verzii. Sînt bine coordonați în rețele și colaborează cu conducerile la nivel de land, regiune și primării. Este o întreagă clică verde-de stînga, care nu poate fi schimbată doar prin alegeri. Ei se sprijină reciproc, au acces în cercul lor la mulți specialiști, spre exemplu juriști, care cîștigă enorm de pe urma azilanților. Cînd un azilant are probleme, asistentul social îl trimite la juristul “său”. Principalul pentru ei: cum să stoarcă cît mai mult din fondurile de stat.

Cei care îndrăznesc să critice ceva sînt concediați, iar dacă mai și vorbesc despre asta, sînt aduși în justiție, și nu vor mai fi niciodată angajați în domeniu.

Asistenții sociali, juriștii, asociațiile “de bun venit”, politicienii de stînga și Verzi, fundații ale sindicatelor, consorțiile, și alții, sînt responsabili pentru sumele enorme cheltuite cu refugiații, sume care ajung în mare parte în buzunarele lor. Aceste rețele, sprijinite de stat, au luat deja forme mafiote.

Cheltuielile per azilant sînt mult peste cifra vehiculată de 15.000-20.000 euro anual, acelea sînt doar cheltuieli directe. Există multe grupuri, asociații și angajați de stat care se ocupa doar de migranți. Mai există și “firme”, care se ocupă de “integrare”, și eliberează pentru azilanți “certificate”. Firme private, deseori cu legături pe scena politică. La care se adaugă instanțele și magistrații implicați în potopul de acuzații. Și polițiștii care sînt inundați de cazuri cu azilanți, unii spunînd că se ocupă de ei 80% din timp.

Mulți dintre azilanți nu sînt oameni răi, unii chiar merită azil, însă în majoritatea nu se acomodează nici cu cultura, cu obiceiurile, cu atît mai puțin cu sistemul juridic. Cel mai bun exemplu: mersul fără bilet in transportul în comun, la noi infrațiune, la ei nici măcar delict.

Unii azilanți au fugit într-adevăr de violența din tările lor, însă 98% sînt “refugiați economici”.

Majoritatea afganilor și pakistanezilor se ocupau de creșterea animalelor, au adunat 5-7000 de euro – taxa pentru traficanți, și au venit în Europa.

Cunoaștem că în Maroc, Tunisia, Libia, Irak și în alte țări, închisorile au fost deschise pentru a scăpa de infractori. De aceea sînt și dificil de expulzat, pentru că nu mai sînt primiți înapoi. Unii vor să se reîntoarcă, și am vorbit la consulate despre proceduri: nu sînt acceptați fără documente. 50-60% din azilanți au cazier, ceea ce se încearcă aici să se ascundă. Tot de aceea mulți vin fără documente, pe care cel mai adesea le aruncă pe drum.

Un ziarist iranian venit în 2015 în vizită a auzit conversații între “libieni” și “sirieni”, și a conchis: nu vin din Libia și Siria, ci sînt criminali, unii dependenți de droguri, și încearcă să scape de condamnări în Africa de nord, Afganistan, Irak, Pakistan, Liban și Palestina. Mulți dintre ei par să fie aici implicați în afaceri cu droguri, unii fiind datori mafiilor drogurilor din țările de origine cu taxa de 7-10.000 de euro pentru drum.

Ziaristul a mai spus că dacă nu se intreprinde nimic, în cîțiva ani Europa va fi distrusă de migrația musulmană. Cadoul său de bun rămas a fost un coran în germană, în care ziaristul făcuse sublinieri. Spre exemplu, conceptul de Taqiyya, care legitimează minciuna, cu scopul: 1. să se protejeze pe sine și propria credință prin disimulare și ascundere; 2. adevărul nu trebuie spus niciodată; 3. să se acționeze ca și cum ar fi de acord, deși contrariul e valabil; 4. a mima loialitatea, mulțumirea și afecțiunea față de necredincios, deși de fapt îl urăști. Rostul taqiyya este de a se infiltra, și a înșela dușmanii islamului, în țările în care islamul încă nu este religie de stat.

De la întîlnirea cu ziaristul iranian au trecut 3 ani. “Sirienii” și “libienii” au fost într-adevăr arestați pentru infracțiuni cu droguri. Numărul de atacuri, crime și violuri a crescut. Rețelele verzi-de stînga, apropiate de stat, au un rol însemnat în împiedicarea expulzărilor, spre exemplu prin proceduri în justiție. Criminalii știu că nu au de ce să se teamă, în afară de un an doi de închisoare germană comodă.

Azilanții speră că Pactul pentru Migrație va fi semnat în Marrakech, pentru că astfel vor veni și mai mulți migranți. Dacă asta se va întîmpla, urmează apocalipsa. Deja acum s-a pierdut controlul: o mare parte a azilanților pur și simplu dispar, și nu mai sînt de găsit niciodată.

Moscheile apar ca după ploaie. Ziaristul iranian a prezis că în cîțiva ani ne va merge ca creștinilor din Egipt, Etiopia sau Eritrea: vom fi fugăriți și bătuți pe stradă.

Din 1000 de azilanți de care am avut grijă, nici măcar unul singur nu a avut studii. Cel mult 4-5 ani de școală, apoi în agricultură sau zootehnie.

Am observat mulți azilanți care vin cu diferite probleme de sănatate. Am îngrijit un cuplu, ambii cu membre rău dezvoltate. Imediat s-a cerut caselor de sănătate să acopere cheltuielile medicale ortopedice. Se știe cît timp și nervi iau în Germania procedurile pentru a obține asemenea drepturi. Ei bine, în acel caz, avizul casei de sănătate pentru 50.000 euro a sosit în 3 zile. Unei tinere de 17 ani, care avea deja 4 copii (!), si care nu mai avea dinți, i s-au asigurat imediat lucrările dentare, totul fiind aranjat doar prin fax. Încercați să faceți asta ca german.

Frustrarea crește printre germani, în toate domeniile care au de-a face cu azilanții.

Ajutor umanitar trebuie să existe – sîntem oameni, și asta ne face umani. Însă nu așa.” ”