Cătălin Sturza: „Crimele din Caracal, traficanții de carne vie și întărirea sistemului represiv”
de Cătălin Sturza, Facebook
Prima reacție pe care am avut-o când am început să aflu detaliile cazului din Caracal a fost de compasiune și de indignare; compasiune pentru victime și indignare față de faptele acelui monstru. Apoi mi-am spus: în ce iluzie trăim! Iluzia că am fi protejați de un Stat care, teoretic, ne apără interesele. Un Stat pe care îl plătim ca să ne protejeze pe noi și să protejeze copiii noștri – dar care cheltuiește sume uriașe cu sistemul de informații, ordine publică și justiție pentru a-și proteja, se pare, doar interesele sale.
Această reacție, în fața incompetenței, indolenței și neglijenței strigătoare la cer a poliției, procuraturii, STS, serviciilor, etc (incompetență bătătoare la ochi și recunoscută cel puțin parțial până și de platforme precum G4Media) a fost augmentată de sfidările unor reprezentanți ai acestor profesii, care au aruncat vina de la unii la alții sau au susținut că nu ar fi avut cadrul legal să intervină (lucru fals). Iar indolența și sfidarea ar fi fost suficiente pentru a-mi stârni indignarea. Dar apoi au apărut alte două lucruri care mi-au transformat indignarea în consternare și în greață.
Primul este informația că acel criminal din Caracal ar fi anchetat și într-un dosar legat de traficul persoane. Că ar putea, așadar, să aibă legături cu o rețea de traficanți de carne vie, de fete minore. În urmă cu câțiva ani, presa scria despre cel puțin treizeci de minore, fete de 14-18 ani care au fost victimele unei grupări interlope din Caracal, obligate să se prostitueze; o parte a clientelei ar fi fost formată, se pare, din clienți străini (inclusiv militari americani). Din rețea făceau parte și doi pompieri.
Într-un alt caz, care pare destul de asemănător cu cel de acum, o fată minoră a fost pescuită de o „mașină de ocazie” și a dispărut fără urmă. Poliția nu a mișcat un deget, iar tatăl a pornit o investigație pe cont propriu. Ca să ajungă până la urmă la traficanții de carne vie din Bulgaria. Fata este dispărută fără urmă de 20 de ani.
În orice caz, România este una din țările care figurează oficial pe lista neagră realizată de SUA a traficului mondial de persoane; iar conform Comisiei Europene, România este una dintre principalele țări furnizoare de „carne vie” din cadrul UE.
Al doilea este că unii s-au apucat să instrumentalizeze cazul. În sensul că instituțiile de forță ar fi „timorate” și de aceea nu ar fi acționat corespunzător. De aceea ar fi necesare mai multă putere pentru instituțiile de forță, mai multă supraveghere a populației și mai puține libertăți pentru cetățeanul de rând. Sau chiar în sensul: vă e frică pentru siguranța copiilor voștri? Soluția nu este un Stat care să își apere cetățenii (și nu doar interesele ălora de la putere); soluția este microciparea copiilor; ca și cum copiii ar fi niște pisici sau niște câini. Niște vânzători ambulanți sar din spatele fiecărei tragedii și-și deschid paltoanele în fața noastră: Nu vreți niște protocoale secrete Servicii-Procuratură? Dar mai multe restricții? Dar niște instituții de forță de tip neosecurist? Dar niște microcipuri pentru copii? Luați-le de la noi, ieftin și bun, exact la momentul oportun!
Așadar, pe de o parte incompetență, neglijență și indolență. Pe de altă parte, violență, omucideri, trafic de carne vie și de minore. Deasupra, un sistem represiv care vrea să se întărească pe sine, în interesul său. Și tot acest spectacol macabru se joacă peste și pe viața unor oameni – în fapt, peste viața unor copii nevinovați.