Dr. Adina Portaru, ADF International, 20 noiembrie 2017 – În data de 21 noiembrie 2017 au avut loc – în fața celei mai importante instanțe din Uniunea Europeană – audierile în cazul Coman și alții pentru a se răspunde la întrebarea: are Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) competența să redefinească noțiunea căsătoriei pentru toți cetățenii Uniunii Europene?
Soluția ce se va pronunța în această cauză ar putea leza suveranitatea statelor membre ale Uniunii Europene (UE), în ceea ce privește definiția legală a căsătoriei și a familiei. Astfel, urmare acestei soluții, UE ar putea forța statele membre să legalizeze căsătoriile între persoane de același sex oficiate în alte state membre, în ciuda reglementării proprii naționale legate de acest aspect. În prezent, 14 state din UE definesc, în mod exclusiv, căsătoria ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie. Mai mult, 7 dintre aceste state au consfințită această definiție în constituțiile lor.
ADF International a depus în fața Curții Constituționale a României – de unde au fost adresate întrebările preliminare către instanța europeană – observații scrise asupra acestei probleme de drept pe care o ridică speța Coman și alții:
Multe țări europene recunosc și protejează căsătoria ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie, potrivit dreptului lor de a statua în mod suveran asupra acestor aspecte în legislația lor națională. Statele ar trebui să aibă în continuare libertatea de a statua că mama și tatăl sunt deopotrivă importanți în viața unui copil. În aceste momente în care UE se confruntă cu presiuni interne semnificative, CJUE va accentua procesul de destrămare dacă decide să redefinească familia și căsătoria, a spus Dr. Adina Portaru, avocat în cadrul ADF International.
Dacă instanța europeană schimbă unilateral definiția noțiunii de soț pentru toate cele 28 de state membre, atunci nu există nici un motiv pentru a nu schimba pe viitor și alte aspecte legate de căsătorie. De exemplu, în Suedia este în curs de dezbatere legalizarea căsătoriei în cazul relațiilor poligame. În mod similar un stat membru poate micșora vârsta cerută pentru încheierea căsătoriei. Soluția pe care CJUE o va pronunța în cazul Coman ar putea face ca astfel de decizii luate de un stat, să devină obligatorii pentru toate statele membre a adăugat av. Dr. Adina Portaru.
În anul 2010, cetățeanul român Adrian Coman și partenerul lui american Robert Claibourn Hamilton au obținut un certificat de căsătorie în Belgia. Atunci când România, în conformitate cu legea națională, a refuzat recunoașterea – pe teritoriul țării noastre – ca și cuplu căsătorit, ei au acționat în judecată statul român. Cuplul a susținut că le-a fost încălcat dreptul la liberă circulație în interiorul UE. În anul 2016, Curtea Constituțională a României a adresat Curții de Justiție Europene întrebări preliminare asupra acestor aspecte. În acest moment depinde de CJUE cum va decide să răspundă acestor întrebări preliminare.
Domnul Adrian Coman este director de programe la Fundația Arcus care finanțează cauze LGBT în toată lumea.