Lacrimi nenăscute: Și pruncii pierduți înainte de naștere sunt regretați / Mărturii despre criza de sarcină #106

de Redacția Stiripentruviata.ro

Am un bun prieten a cărui durere o împărtășesc și plâng și eu odată cu el. Are patru prunci în viață și trei în cer.

E tătic și are patru copii acum (unul e în burtică). E conștient că în viață omul multe rele face și multe păcate adună în sufletul său.

E însă conștient și de puterea pocăinței și a Spovedaniei, prin care Dumnezeu iartă orice păcat, însă omul e dator să lupte să nu mai repete aceleași greșeli.

Ziceam de a plânge cu cei ce plâng. Îți poți plânge păcatele și bine faci, dar unele dureri parcă rămân neconsolate.

Așa e și cu B., fericit tătic, prietenul meu drag. Nimeni nu știe însă cu adevărat durerea sa, în afară de Dumnezeu.

El are de fapt nu doar patru copii, dar doar aceștia sunt aici, pe pământ, în viață, acasă sau în burtica mamei. Ceilalți sunt în ceruri.

Îi plânge sufletul pentru că nu i-a văzut vreodată, nu i-a putut îmbrățișa, au murit nebotezați. Nu i-a putut îngropa, după datina creștinească. Nu au un mormânt unde el să poată duce o floare, să plângă, să aprindă o lumânare…

Era proaspăt căsătorit, în luna de miere, când, într-o dimineață de duminică de vară, soția sa a pierdut primul lor prunc.

Ulterior, fiindcă era posibil să fi fost vorba de o sarcină extrauterină (nu a fost așa), au plecat spre alt oraș pentru o a doua părere medicală. Pe tot acel lung drum, B. a trăit cu frica de a nu-și pierde și mireasa. Nu aveau nici trei luni de la căsătorie.

Uterul soției sale a fost apoi curățat, dar durerea cine o va curăța din sufletul celor doi tineri? Nici până acum rana nu s-a vindecat și cred că prietenul meu o va lua cu el în mormânt.

Anii au trecut și lor li s-au născut un băiețel, o fetiță specială cu Sindrom Down și încă un băiețel. Ce copii frumoși, ce tineri părinți fericiți!

E însă început de 2020, B. și soția se bucură de vestea că sunt iar părinți. În pântece se zămislise un bebeluș. Părinții fericiți credeau că va fi fată și se gândeau că îi vor pune numele Maria sau Ion/Vasile, după cum îi sfătuise un bătrân monah.

Însă, în seara de după întoarcerea de la mănăstirea unde se întâlniseră cu părintele, copilul moare: avort spontan din nou… De ce? O altă întrebare fără răspuns cu care B. va trece la cele veșnice, cândva.

Un alt chiuretaj de curățare a uterului, dureri fizice pentru mamă, dar mai ales sufletești pentru cei doi părinți. Nici acest copilaș nu are un mormânt unde B. să poată duce o floare, să plângă, să aprindă o lumânare…

Cei doi soți sunt deja părinții a cinci copii, dintre care doi în viața de dincolo.

Se termină și acea iarnă pe care nu o vor uita vreodată, vine toamna și soția e mămică din nou. La întoarcerea de la aceeași mănăstire, pruncul moare în pântece, a doua zi după ce B. își sărbătorea ziua de naștere fericit că e iarăși tătic. De ce, Doamne?

Își dă seama că Dumnezeu știe mai bine de ce a îngăduit moartea acestor prunci. Nu Îl învinovățește, dar, odată cu moartea celui de al doilea, credința sa se află la mare încercare. Nici Nectaria nu are un mormânt unde prietenul meu să poată duce o floare, să plângă, să aprindă o lumânare.

Dumnezeu e bun, dar B. își plânge nemângâiat cei trei prunci, asemenea Rahelei, căci nu mai sunt. Pe cei trei de aici îi strânge în brațe, se bucură de ei, pe ceilalți trei îi poate doar pomeni în rugăciune.

Le aprinde o lumânare, cu lacrimi în suflet, pe obraz mai rar, căci lumea nu poate ști durerea sa și de ce plânge acest tânăr. Poate doar el și soția sa știu de moartea celor trei prunci. Și multmilosârdul Dumnezeu…

Povestea e reală și acum lumea întreagă știe de durerea unor părinți ce își plâng pruncii nenăscuți trecuți la cele veșnice încă din pântece.

Ce greu mi-e să înțeleg pe cei ce își omoară de bunăvoie pruncii, căci acești părinți din istorioara de mai sus i-ar adopta, dacă s-ar putea, doar ca să îi salveze de la sentința la moarte semnată de mămica fiecăruia din ei, de prea multe ori împinsă de la spate de iresponsabilitatea tatălui lor.

Nădejdea nu și-au pierdut-o, nici credința. Dumnezeu să le crească dragostea de El și de aproapele!

Eu, apropiat al celor doi, un singur lucru vă cer, dragi cititori: Să pomeniți în rugăciunile voastre pe acești tineri părinți și pe cei șapte copii ai lor, patru din această vale a plângerii, care e lumea actuală, trei din ceruri (în grija bunului Dumnezeu).

Vă mulțumesc eu în numele lor pentru această mică jertfă de a vă ruga pentru sufletele lor.

Să ne vedem cu toții în rai, noi și pruncii noștri!

M.D., jud. Gorj

ACTUALIZARE: Autorul acestei mărturii ne-a anunțat în 29 iulie că și cel mai recent prunc a plecat la cer: „A murit luna asta si bebe din burtică, Serafim(a), deci acest tătic are trei acasă și 4 la Doamne Doamne :(”

Sursa: AvorturiRegretate.com

Citește mai multe mărturii despre criza de sarcină

Vă rugăm să ne sprijiniți trimițând mărturii sau îndemnând persoane cunoscute care au trecut prin criza de sarcină să trimită mărturii la 101marturii@gmail.com

Garantăm că datele personale sau de contact ale celor care trimit mărturiile nu vor fi făcute publice decât dacă ei solicită aceasta.

Vă rugăm să oferiți doar mărturii adevărate, deoarece spunerea adevărului și numai a adevărului este centrală în abordarea crizei de sarcină.

Vezi și:

Austria, Cehia și Slovacia recunosc copiii nenăscuți care și-au pierdut viața în urma avortului spontan. Părinții le pot face ceremonie funerară

AlexandraNadane.ro: OLANDA. La cererea mamei, copiii avortați spontan sau la cerere sunt recunoscuți ca persoane

Alina Prodan, blogger: „Nu poți spune unei mame că poate i-ar fi mai bine fără unul din copii. Chiar și nenăscut”

Studiu: Cauza avorturilor spontane multiple

Poveștile mamelor care au suferit avort spontan i-au determinat pe mulți să devină pro-viață în 2017

VIDEO. Fratelemeudincer.ro, site pentru părinții care au pierdut un copil la naștere sau înainte de aceasta

Mamă postează fotografii cu bebelușii avortați spontan la 7, respectiv 8 săptămâni

Statul american Nebraska va elibera certificate de deces pentru copiii pierduți prin avort spontan

„Mărturii ale părinților și rânduieli bisericești despre pierderea unui copil prin avort spontan sau la naștere” / Revista „Pentru viață” nr. 8 – Primăvara 2019

Luna Copiilor Pierduți Înainte de Naștere sau la Naștere: Sfaturi practice pentru apropiații părinților îndoliați

15 Octombrie în SUA: Ziua de Comemorare a Copiilor Pierduți Înainte sau Imediat după Naștere

Ohio, SUA: Mama poate alege să înmormânteze copilul avortat

14 septembrie – Ziua Națională pentru Pomenirea Copiilor Avortați în memoria celor peste 61 de milioane de victime ale avortului de la legalizarea acestuia în SUA în 1973

O femeie vorbind despre avortul prin care a trecut: „Au pus copilul într-o pungă și l-au lăsat acolo ca și cum nu ar fi reprezentat nimic