Un avertisment din Canada: Căsătoriile între persoane de același sex erodează drepturile fundamentale
de Dawn Stefanowicz, thepublicdiscourse.com
Americanii trebuie să înțeleagă că lovitura finală a mișcării pentru drepturile LGBT implică putere statală centralizată și sfârșitul libertăților oferite de Primul Amendament.
Sunt unul dintre cei șase copii, acum adulți, cu părinți homosexuali, care au depus recent “amicus brief” la Curtea Supremă a SUA, solicitând Curții să respecte autoritatea cetățenilor de a menține definiția inițială a căsătoriei: o uniune între un bărbat și o femeie, cu excluderea celorlalți, astfel încât copiii să știe cine le sunt părinții biologici și să poată fi crescuți de aceștia. De asemenea, eu locuiesc în Canada, unde căsătoriile homosexuale au fost mandatate federal în 2005.
Sunt fiica unui tată homosexual care a murit de SIDA. Mi-am descris experiențele în cartea mea: Out From Under: The Impact of Homosexual Parenting. Peste cincizeci de copii adulți care au fost crescuți de părinți LGBT au comunicat cu mine și împărtășesc preocupările mele despre căsătoriile și părinții homosexuali. Mulți dintre noi se luptă cu propria sexualitate și identitate de gen, din cauza influențelor din mediul casnic în care am crescut.
Avem o mare compasiune pentru oamenii care se luptă cu sexualitatea și identitatea lor de gen; nu avem animozitate. Și ne iubim părinții. Cu toate acestea, atunci când facem publice poveștile noastre, ne confruntăm de multe ori cu ostracizare, reducere la tăcere și amenințări.
Vreau să avertizez America să se aștepte la degradarea severă a libertăților garantate de Primul Amendament, în cazul în care Curtea Supremă a SUA legalizează căsătoria între persoane de același sex. Consecințele s-au manifestat în Canada timp de zece ani acum, și sunt cu adevărat orwelliene ca natură și domenii de aplicare.
Lecțiile Canadei
În Canada, libertatea de exprimare, presă, religie, și de asociere au suferit mult din cauza presiunii guvernului. Dezbaterea asupra căsătoriei între persoane de același sex, care are loc în Statele Unite nu ar putea exista în mod legal în Canada astăzi. Din cauza restricțiilor legale privind discursul, dacă spui sau scrii ceva considerat “homofob” (inclusiv, prin definiție, orice îndoială privind căsătoria între persoane de același sex), te-ai putea confrunta cu disciplinarea, încetarea contractului de muncă, sau cu urmărirea penală de către guvern.
De ce poliția urmărește exprimarea, sub masca eliminării “discursului de ură”, atunci când există căi de atac și protecție penală împotriva calomniei, defăimării, amenințării, și agresiunii, care se aplică în mod egal tuturor americanilor? Politicile referitoare la “discursul de ură” care folosesc termenii “orientare sexuală” și “identitate de gen” creează protecție inegală în drept, prin care grupurile protejate beneficiază de o mai mare protecție juridică decât alte grupuri.
După ce am văzut cum isteria mulțimii în Indiana a determinat legiuitorul să se retragă în privința Religious Freedom Restoration Act, mulți americani au început să înțeleagă că unii activiști de stânga doresc să inaugureze controlul statului asupra fiecărei instituții și libertăți. În acest sistem, autonomia personală și libertatea de exprimare devin nimic mai mult decât vise deșarte, iar copiii devin niște simple bunuri.
Citește și: Creșterea copiilor în cupluri homosexuale – un factor de risc serios pentru sănătatea și bunăstarea lor
Copiii nu sunt mărfuri care pot fi separate în mod justificat de părinții naturali și tranzacționate între adulți neînrudiți. Copiii din “familiile” de același sex vor nega deseori durerea lor și vor pretinde că nu le lipsește un părinte biologic, simțindu-se presați să vorbească pozitiv datorită politicii aplicate cuplurilor LGBT. Cu toate acestea, atunci când copiii își pierd unul dintre părinții biologici, din cauza morții, divorțului, adopției, sau tehnologiei de reproducere artificială, experimentează un gol dureros. Este la fel pentru noi atunci când părintele nostru gay își aduce partenerul/partenerii ei (lui) de același sex în viețile noastre. Partenerul lor nu va putea înlocui vreodată părintele biologic care lipsește.
Statul ca arbitru final al paternității
Din nou și din nou, ni se spune că “a permite cuplurilor de același sex accesul la căsătorie nu va lipsi pe nimeni de niciun drept.” Aceasta este o minciună.
Când căsătoria între persoane de același sex a fost legalizată în Canada în 2005, a fi părinte a fost imediat redefinit. Legea canadiană a căsătoriilor între homosexuali, Bill C-38, a inclus prevederea de a șterge termenul “părinte natural” și a-l înlocui în legea federală cu termenul de gen neutru “părinte legal”. Acum toți copiii au doar “părinți legali”, așa cum este definit de către stat. Ștergând astfel legal ideea de părinte biologic, statul ignoră dreptul principal al copiilor: dorința lor constantă, intrinsecă de a-și cunoaște și a fi crescuți de proprii părinți biologici.
Mamele și tații aduc daruri unice și complementare pentru copiii lor. Contrar logicii căsătoriei între persoane de același sex, sexul părinților contează pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Știm, de exemplu, că majoritatea bărbaților aflați la închisoare nu au locuit cu tații lor. Tații, prin natura lor, asigură identitatea, insuflă direcție, oferă disciplină, limite, aventuri riscante, și stabilesc exemple pe tot parcursul vieții pentru copii. Dar tații nu pot hrăni copiii în uter sau să le dea naștere și să-i alăpteze. Mamele hrănesc copiii în moduri unice și benefice, care nu pot fi imitate de tați.
Nu trebuie să fii om de știință pentru a ști că bărbații și femeile sunt anatomic, biologic, fiziologic, psihologic, hormonal și neurologic diferiți unii de alții. Aceste diferențe unice oferă beneficii pe tot parcursul vieții pentru copiii, care nu pot fi duplicate de părinți “legali” de același gen care acționează în diferite roluri de gen sau încearcă să înlocuiască modelul masculin sau feminin care lipsește din casă.
De fapt, căsătoria între persoane de același sex nu numai că privează copiii de propriile drepturi de filiație naturală, dar dă și statului puterea de a trece peste autonomia părinților biologici, ceea ce înseamnă că drepturile părintești sunt uzurpate de către guvern.
Vin tribunalele “împotriva urii”
În Canada, se consideră discriminatoriu a spune că o căsătorie este între un bărbat și o femeie sau că fiecare copil trebuie să-și cunoască și să fie crescut de către părinții săi biologici căsătoriți. Nu este doar incorect politic în Canada să spui așa; poți fi obligat la plata a taxe de zeci de mii de dolari, amendat, și forțat să iei parte la cursuri de sensibilizare.
Oricine este ofensat de ceva ce ai spus sau scris poate face o plângere la Comisiile și Tribunalele Drepturilor Omului. În Canada, aceste organizații controlează discursul, penalizând cetățenii pentru orice expresie considerată în opoziție cu anumite comportamente sexuale sau grupuri protejate identificate la “orientare sexuală.” Este nevoie de o singură plângere împotriva unei persoane ca să fie adus în fața tribunalului, ceea ce-l va costa pe pârât mii de dolari in taxe legale. Comisiile au puterea de a intra în reședințe private și de a ridica toate probele necesare investigațiilor, căutând instigarea la ură.
Reclamantul care face plângerea are onorariile legale complet plătite de către guvern. Nu la fel și inculpatul. Chiar dacă este găsit nevinovat, el nu-și poate recupera costurile juridice. Iar dacă este găsit vinovat, el trebuie să plătească despăgubiri persoanei care a adus plângerea.
Dacă valorile, credințele și opiniile tale politice sunt diferite de ale statului, riști să-ți pierzi licența profesională, locul de muncă, afacerea și chiar copiii. Vezi doar situația Lev Tahor, o sectă iudaică ortodoxă. Mulți membri, care au fost implicați într-o luptă amară de custodie cu serviciile de protecție a copilului, au început să părăsească zona Chatham, Ontario, pentru Guatemala, în martie 2014, pentru a scăpa de urmărirea penală pentru credința lor religioasă, care era în conflict cu liniile directoare ale provinciei în ce privește educația religioasă. Dintre cele două sute de membri ai sectei, doar o jumătate de duzină de familii mai rămân în Chatham.
Părinții se pot aștepta la intervenția statului atunci când este vorba de valori morale, părinți, si educație, și nu doar în școală. Statul are acces în casa voastră pentru a vă supraveghea ca părinți, să judece dacă sunteți potriviți. Și dacă statului nu-i place ce învață copiii, statul va încerca să-i scoată din casa voastră.
Profesorii nu pot face comentarii în rețelele lor sociale, să scrie scrisori unor editori, să dezbată public, sau să voteze în funcție de propria lor conștiință, în timpul lor liber. Ei pot fi disciplinați sau să piardă orice șansă de posesiune. Li se poate solicita, la capriciul unui birocrat, să ia cursuri de reeducare sau sensibilizare, sau să fie concediați pentru gânduri incorecte politic.
Când căsătoria între persoane de același sex a fost creată în Canada, limba de gen neutru a fost mandatată legal. Newspeak proclamă că este discriminatoriu să presupui că o ființă umană este de sex masculin sau feminin, sau heterosexual. Deci, pentru a fi inclusiv, un limbaj special, specific non-gen este utilizat în mass-media, guvern, locuri de muncă, și mai ales în școli pentru a evita să pari ignorant, homofob sau discriminatoriu. Un curriculum special este folosit în multe școli, pentru a preda elevilor cum să folosească limbajul adecvat de gen neutru. Fără știrea multor părinți, folosirea de termeni de gen pentru a descrie soțul și soția, tatăl și mama, Ziua Mamei și Ziua Tatălui, și “el” și “ea” este eradicată în mod constant în școlile canadiene.
Ce este mai important: autonomia sexuală sau primul amendament?
Recent, un profesor american care a fost intervievat anonim pentru American Conservative a pus problema dacă autonomia sexuală ne va costa libertățile: “Suntem acum la un punct, a spus el, la care este legitim să întreb dacă autonomia sexuală este mai importantă decât Primul Amendament.”
În conformitate cu Carta canadiană a drepturilor și a libertăților, cetățenilor canadieni ar trebui să li se garanteze: (1) libertatea de conștiință și de religie; (2) libertatea de gândire, credință, opinie și de exprimare, inclusiv libertatea presei și alte mijloace media de comunicare; (3) libertatea de întrunire pașnică; și (4) libertatea de asociere. În realitate, toate aceste libertăți au fost reduse odată cu legalizarea căsătoriei între persoane de același sex.
Planificatori de nunți, proprietari de săli de închiriat, de moteluri, florari, fotografi și brutari și-au văzut deja libertățile lor erodate, drepturile de conștiință ignorate și libertățile religioase încălcate în Canada. Dar acest lucru nu privește doar industria nunților. Oricine deține o afacere nu-și poate permite din punct de vedere legal ca să fie conștiința sa cea care-i dictează practicile de afaceri sau deciziile, dacă acestea nu sunt în conformitate cu deciziile tribunalelor și cu legile non-discriminare ale guvernului privind “orientarea și identitatea de gen”. În cele din urmă, acest lucru înseamnă că statul practic dictează dacă și modul în care cetățenii se pot exprima.
Libertatea de adunare și de a vorbi liber despre căsătoria bărbat-femeie, familie și sexualitate este acum restricționată. Cele mai multe comunități religioase au devenit “corecte politic”, pentru a evita amenzile și pierderea statutului filantropic. Presa canadiană este restricționată de Radio Canada, de Televiziune, și de Comisia de Telecomunicații (CRTC), care este similară cu FCC (Federal Communications Commission). Dacă presa emite ceva considerat discriminatoriu, licența de emisie poate fi revocată, și “organizații pentru drepturile omului” pot impune amenzi și să restricționeze emisii viitoare.
Un exemplu de discurs cu privire la homosexualitate, restricționat legal în Canada, implică cazul Bill Whatcott, care a fost arestat pentru “discurs de ură” în aprilie 2014, după distribuirea de pamflete care criticau homosexualitatea. Indiferent dacă ești sau nu de acord cu ceea ce spune el, ar trebui să fii îngrozit cum i-a astupat statul gura. Cărți, DVD-uri și alte materiale pot fi, de asemenea, confiscate la granița canadiană dacă materialele sunt considerate “dușmănoase”.
Americanii trebuie să se pregătească pentru același tip de societate supravegheată, în America, în cazul în care Curtea Supremă va proclama căsătoria ca nemaifiind strict o instituție bărbat-femeie. Aceasta înseamnă că, indiferent de ceea ce crezi , guvernul va fi liber să-ți reglementeze discursul vorbit sau scris, asocierile, indiferent dacă îți vei exprima sau nu conștiința. Americanii, de asemenea, trebuie să înțeleagă că, pentru unii, lovitura finală în mișcarea pentru drepturile LGBT implică puterea de stat centralizată și sfârșitul libertăților Primului Amendament din Constituție.
Dawn Stefanowicz este vorbitoare și autoare recunoscută pe plan internațional. Ea este membru al Comitetului Testimonial al Institutului Internațional pentru Drepturile Copilului. Cartea ei, Out From Under: The Impact of Homosexual Parenting, este disponibilă la http://www.dawnstefanowicz.org.
Dawn, contabil licențiat cu normă întreagă, este căsătorită și are doi copii adolescenți.
Traducere: Liliana Puescu
Citește și:
Statele Unite: Controverse aprinse legate de hotărârea Curții Supreme de extindere a dreptului la căsătorie și asupra cuplurilor homosexuale sau de oricare alte orientări sexuale
Statele Unite: De ce libertatea religioasă are nevoie de mai multă protecție?
De ce, brusc, drepturile creștinilor au devenit mai puțin importante decât cele ale homosexualilor?
Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viață din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne scrieți pe adresa provalorimedia@gmail.com
În afară de traducerea unor articole avem nevoie și de voluntari care să realizeze prescurtări în limba română ale unor articole din engleză. Mai multe detalii le puteți afla aici.
De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.