Raport European despre Exploatarea Sexuală și Prostituție și Impactul Acestora Asupra Egalității de Gen
Deși România se pregătea până de curând să legalizeze prostituția, experiența țărilor occidentale care au făcut aceasta cu un deceniu în urmă vine să contrazică un astfel de demers. Chiar dacă pare paradoxal, mai ales după ce ni s-a tot repetat că prostituția cu forme legale va scoate „cea mai veche profesie” din zona criminalității și abuzurilor, o recentă rezoluție europeană care se bazează pe un raport despre exploatarea sexuală arată că realitatea testată în cele mai progresiste țări UE este cu totul alta. Iată câteva extrase din Raportul despre Exploatarea Sexuală și Prostituție și Impactul Acestora Asupra Egalității de Gen:
EXPUNERE DE MOTIVE
În Uniunea Europeană, la fel ca în întreaga lume, prostituția este în mod direct legată de traficul de femei și de fete. 62% din femeile traficate cad victimă exploatării sexuale.
Un număr tot mai mare de fete și femei sunt traficate nu doar din afara UE, ci chiar din interiorul granițelor Uniunii, din state ca România și Bulgaria, fiind trimise către alte părți ale Europei. De aceea, UE trebuie să abordeze urgent chestiunea acestui trafic est-vest și să ia măsuri viguroase pentru a combate această formă particulară de violență asupra femeii. (…)
Două abordări diferite ale prostituției și exploatării sexuale în Europa
Chestiunea prostituției și a egalității de gen este complicată de faptul că sunt două viziuni cu privire la tratarea problemei. Primul model vede prostituția ca pe o violare a drepturilor femeii și ca pe un mijloc de perpetuare a inegalității de gen. Abordarea legislativă care corespunde acestei viziuni este aboliționistă și criminalizează activitățile legate de prostituție, uneori chiar și solicitarea de servicii sexuale, în timp ce prostituția în sine nu este scoasă în afara legii. Al doilea model susține că prostituția în sine consolidează egalitatea de gen prin promovarea dreptului femeii de a dispune de propriul corp și a face cu el ceea ce dorește. Apărătorii acestui model spun că prostituția e doar o formă de muncă, iar cea mai bună modalitate de protejare a femeilor care o practică este să li se îmbunătățească „condițiile de muncă” și să se profesionalizeze prostituția ca „muncă sexuală”. În consecință, în acest model normativ, prostituția și activitățile legate de aceasta sunt legale și reglementate, iar femeile sunt libere să-și angajeze manageri, care mai sunt cunoscuți și sub numele de pești. Totuși se poate considera și că transformarea prostituției și solicitării de servicii sexuale în activități normale și orice formă de legalizare a acestora este o legalizare a sclaviei sexuale și a inegalității de gen pentru femei.
(…)
Acolo unde prostituția și solicitarea de servicii sexuale sunt legale, există tot mai multe dovezi referitoare la neajunsurile acestui sistem. În 2007, guvernul german a recunoscut că legalizarea prostituției a redus pe hârtie infracționalitatea, dar aceasta pentru că de fapt peste o treime din procurorii nemți au observat că legalizarea „le-a făcut mai dificilă munca de investigare a traficului de persoane și a exploatării sexuale”. În Olanda, în 2003, primarul Amsterdamului a declarat că legalizarea prostituției eșuase să prevină traficul de persoane, afirmând că părea „imposibil de creat o zonă sigură și controlabilă care să nu fie vulnerabilă la crima organizată”. Conform Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate, Olanda este la ora actuală cea mai importantă destinație pentru victimele traficului de persoane.
Eficiența modelului nordic
Date fiind dovezile puternice și numeroase care arată că legalizarea prostituției și a solicitării de servicii sexuale nu face nimic pentru a promova egalitatea între sexe sau a reduce traficul de persoane, acest raport trage concluzia că diferența esențială între cele două modele de egalitate de gen subliniate mai sus este că înțelegerea prostituției ca simplă „muncă” contribuie la menținerea femeilor în prostituție. Iar înțelegerea prostituției ca violare a drepturilor omului la femei le protejează pe femei de a ajunge să se prostitueze.
Experiența Suediei, Finlandei și a Norvegiei, care nu face parte din UE, unde funcționează așa-numitul „Model Nordic” de abordare a prostituției vine în sprijinul acestei înțelegeri. Suedia și-a schimbat legile prostituției în 1999, în sensul interzicerii achiziționării de servicii sexuale și al decriminalizării persoanei care se prostituează. Cu alte cuvinte, persoana care plătește pentru sex – aproape întotdeauna un bărbat – comite un delict penal, dar nu și femeia care se prostituează. Suedia a introdus această lege ca parte dintr-o inițiativă generală de doborâre a tuturor obstacolelor din carea egalității de femeilor din Suedia.
Impactul acestei legi în Suedia a fost dramatic. Numărul de prostituate din Suedia s-a redus la o zecime din cel al prostituatelor daneze, o țară vecină cu mai puțini locuitori. Legea a determinat și o schimbare în opinia publică. În 1996, 45% din femei și 20% din bărbați se pronunțau în favoarea criminalizării bărbaților care plăteau pentru astfel de servicii. În 2008, 79% din femei și 60% din bărbați erau în favoarea legii. În plus, poliția suedeză a confirmat că Modelul Nordic a avut efect inhibitor asupra traficului de persoane cu scopul exploatării sexuale.
Dovezile despre eficiența Modelului Nordic în reducerea fenomenelor de prostituție și trafic de femei și fete și, prin aceasta, în promovarea egalității de gen, continuă să apară. Între timp, țările în care procurarea de astfel de servicii este legală se confruntă cu probleme legate de traficul de persoane și crima organizată, care sunt toate înrudite cu prostituția. Prin urmare, actualul raport sprijină Modelul Nordic și îndeamnă guvernele statelor membre care nu tratează astfel prostituția să-și amendeze legile în lumina succesului Suediei și al altor țări care au adoptat Modelul Nordic. O astfel de acțiune ar aduce progrese semnificative în ceea ce privește egalitatea de gen în Uniunea Europeană.
Acest raport nu este împotriva femeilor care se prostituează. Este împotriva prostituției, dar în favoarea femeilor prostituate. Recomandând ca cei care plătesc pentru servicii sexuale să fie – bărbați care plătesc prostituate – să fie considerați drept parte vinovată, dar nu și prostituatele, acest raport reprezintă un pas înainte pe drumul egalității depline între bărbați și femei în întreaga Uniune Europeană.
Citește și discursul pe această temă prezentat de Leo van Doesburg, de la Mișcarea Politică Creștină din Europa, la conferința internațională pe tema traficului de persoane care a avut loc pe 2 aprilie 2014 la Palatul Parlamentului din București.
Mai jos găsiți extrase din lucrările conferinței:
Ludovine de la Rochère: Secretele succesului La Manif pour Tous, o mișcare în apărarea familiei
Anthony Steen: Victimele traficului de persoane provin exclusiv din familii disfuncționale
Leo van Doesburg, ECPM: Majoritatea prostituatelor se prostituează fără a dori aceasta, iar legalizarea prostituției și extinderea UE au dus la creșterea traficului de persoane – cele mai multe victime, din România