Curtea Supremă a SUA decide în unanimitate că instituţiile publice şi guvernul nu pot reglementa împotriva aşa-zisului „limbaj al urii”: libertatea de expresie este universală şi constituţională

13344687_1000924599956836_5957396490386711320_n

Foto: Facebook.com

 

În timp ce Canada introduce obligativitatea limbajului ideologizat (legiferând obligativitatea folosirii pronumelor inventate pentru persoanele transgender), instanţa supremă a SUA dă o decizie istorică în favoarea libertăţii de exprimare.

Luni, 19 iunie 2017, Curtea Supremă a SUA a dat o decizie istorică în cazul Matal vs Tam, cunoscut ca şi cazul trupei americane de dance-rock intitulată The Slants. Când membrii au vrut să înregistreze numele trupei la oficiul american pentru protecţia mărcilor – o măsură indispensabilă pentru funcţionarea lor pe piaţa artistică –, au primit un refuz, pe motiv că numele lor (care s-ar traduce „Ochi Oblici”) ar putea ofensa persoanele de origine asiatică, pe care unii îi desemnează cu acest apelativ depreciativ.

Membrii trupei, care – culmea! – sunt ei înşişi de origine asiatică, ceea ce i-a inspirat pentru alegerea numelui trupei, şi-au căutat dreptatea la o curte de justiţie mai înaltă, iar Curtea Supremă a SUA le-a dat dreptate în unanimitate (cu excepţia notabilă că noul membru al Curţii Supreme desemnat de preşedintele Trump a lipsit de la această şedinţă, deoarece nu era membru al instituţiei la data argumentării cazului).

În favoarea deciziei judecătorii au redactat două opinii, ambele convergente către aceeaşi concluzie.

Judecătorul Samuel Alito a redactat una dintre ele, în numele a patru dintre membrii Curţii, din care oferim un extras:

[Ideea că guvernul ar putea restricţiona] exprimarea ideilor ofensatoare … loveşte în inima Primului Amendment [al Constituţiei SUA – cel referitor la libertatea de exprimare]. Vorbirea care depreciază pe motive de rasă, etnie, gen, religie, vârstă, dizabilitate sau alte criterii exprimă ură; dar jurisprudenţa noastră se mândreşte cel mai mult cu protejarea dreptului la libera exprimare, inclusiv a dreptului de a exprima un gând care ne este odios.

Judecătorul Anthony Kennedy a scris o a doua opinie, în numele celorlalţi patru judecători ai Curţii, care au ajuns şi ei la o concluzie similară:

O lege care discriminează pe baza unui punct de vedere reprezintă o “formă flagrantă de disrciminare pe baza conţinutului unei afirmaţii”, un act „implicit neconstituţional.” … O lege care să ţintească exprimarea unor idei ofensive pentru o parte a publicului poate fi folosită împotriva unei minorităţi şi a opiniilor divergente, în detrimentul tuturor. „Întâiul Amendament” nu lasă această putere la dispoziţia guvernului. Trebuie să ne bazăm în schimb pe salvgardarea substanţială a libertăţii de exprimare şi a discuţiilor libere într-o societate democratică.

Judecătorii au mai afirmat cu claritate că decizia lor se referă nu numai la interzicerea exprimărilor cu potenţial rasial, ci şi la măsuri de interdicţie mai puţin radicale, cum ar fi refuzul unei agenţii guvernamentale de a garanta protecţie mărcii The Slants. În acest caz, respectiva instituţie publică nu a propus interzicerea utilizării mărcii, ci doar a refuzat protejarea acesteia împotriva utilizării de către terţe părţi.

Din acest motiv, decizia este importantă, în contextul în care, mai ales în spaţiul anglo-saxon (dar nu numai), au existat multe cazuri de discriminare pe motiv de limbaj ofensator:

VIDEO. Membrii trupei The Slants despre cazul lor la Curtea Supremă SUA:

Surse: Daily Wire, Washington Post

Citeşte şi De la „Guyland” la „the snowflake generation”

Citeşte şi Universitatea Oxford a generat o dispută națională pe tema libertății de expresie după ce a interzis o dezbatere despre avort

Citeşte şi Polonia: Instanţa obligă activiştii pro-homosexualitate să-şi retragă calomniile la adresa cercetătorului american Paul Cameron

Citeşte şi Un activist pro-viaţă din Franţa, în vârstă de 84 de ani, a fost amendat cu 10.000 de euro

Citeşte şi Predicatori arestaţi pentru că vederile creştine exprimate au ofensat nişte trecători

Citeşte şi Demisia preşedintelui Mozilla: Eich a plecat din companie. Şi toleranţa odată cu el

 

, ,

No comments yet.

Lasă un răspuns