Studiu: De ce bebelușii născuți prin cezariană prezintă risc sporit de afecțiuni respiratorii și diabet de tip 1

Oamenii de știință știu că bebelușii născuți prin cezariană prezintă un risc sporit de a suferi de un număr de afecțiuni, printre care astm și diabetul de tip 1, pe măsură ce înaintează în vârstă. Acum, cercetătorii de la Universitatea Alberta din Canada au studiat dacă bacteriile din intestin joacă un rol.

Cercetătorii au descoperit diferențe între bacteriile aflate în tractul intestinal al bebelușilor născuți prin cezariană și cele aflate în tractul intestinal al bebelușilor născuți natural. Specialiștii cred că aceste diferențe microbiene pot avea, de-a lungul întregii vieți, consecințe asupra sănătății copiilor.

Intestinul persoanelor adulte este populat de miliarde de bacterii „prietenoase” care ajută în procesul de digestie și care ne protejează de patogeni, însă nou-născuții nu au acești microbi. În mod normal, prima expunere a copilului la bacterii are loc atunci când acesta traversează canalul vaginal al mamei sale. Bebelușul este acoperit cu bacterii, iar o parte din acestea sunt înghițite. De asemenea, bebelușul obține alte bacterii de la mama sa în urma alăptării. Astfel, intestinul copilului începe să fie populat cu bacterii benefice care joacă un rol crucial în dezvoltarea sistemului imunitar. (citește și articolul Microbiomul – ființele care trăiesc în noi, controlându-ne viața).

Un copil care se naște prin cezariană pierde această „scufundare” inițială în bacterii. Mai mult, femeile care nasc prin cezariană tind să amâne alăptarea, iar de obicei doctorii le prescriu antibiotice pentru a preveni infecțiile în zona inciziei.

Experții bănuiesc de ceva timp că bebelușii născuți prin cezariană sunt colonizați de alte tipuri de bacterii decât ceilalți nou-născuți. Anumite tipuri de bacterii din microbiom, însă, sunt dificil de crescut într-un vas de cultură în laborator. Abia recent, în urma progresului realizat în domenii precum secvențierea ADN-ului, ce permite identificare genetică rapidă a unei bacterii individuale, oamenii de știință pot să efectueze o investigație detaliată a microbilor care trăiesc în noi.

Pentru acest studiu, cercetătorii au examinat mostre de scaun de la 24 de bebeluși sănătoși, mostrele fiind colectate la vârsta de 4 luni.

Analiza publicată în Canadian Medical Association Journal arată că bebelușii născuți prin cezariană nu prezintă un tip de bacterie cunoscută sub numele de Bacteroides. De asemenea, acești bebeluși prezintă un număr scăzut de bacterii din categoria Escherichia-Shigella față de bebelușii născuți vaginal.

„Escherichia-Shigella sunt, în mod normal, printre primele bacterii care populează intestinul. Aceste bacterii creează astfel un mediu ospitalier pentru alte bacterii, precum Bacteroides, iar Bacteroides ajută la antrenarea sistemului imunitar al bebelușului”, a explicat Anita Kozyrskyj, profesor în cadrul departamentului de pediatrie de la Universitatea Alberta.

Celulele imune din tractul gastrointestinal se obișnuiesc cu acești microbi benefici și învață să nu îi atace. Acest lucru are loc în cadrul unui proces complex în care sistemul imun învață să deosebească inamicii de prieteni.

Orice dereglare a acestui proces de învățare poate deschide calea spre un număr mare de afecțiuni în cazul cărora sistemul imun reacționează excesiv la substanțe inofensive din mediu. În cazul astmului, de exemplu, plămânii devin inflamați atunci când sunt expuși la anumite particule din aer.

Kozyrskyj subliniază că studii mai vechi arată că bebelușii născuți prin cezariană prezintă un risc mai mare de astm, alergii alimentare, boala celiacă și diabetul de tip 1 (în cazul căruia sistemul imunitar distruge celulele producătoare de insulină din corp). Acești copii sunt totodată mai predispuși la obezitate – care s-ar putea datora amestecului de bacterii din intestin care procesează alimentele și care absorb nutrimentele din intestin.

Noul studiu a identificat, de asemenea, diferențe microbiene care par să prezinte o legătură cu stilul de alimentație al bebelușului. Intestinele copiilor hrăniți cu lapte praf aveau șanse de a conține tulpini de Clostridium difficile, o bacterie patogenă care poate provoca diaree severă.

Deși este nevoie de mai multe studii pentru a confirma rezultatele obținute de cercetători, aceștia speră că această cercetare îi va face pe oameni să ia în calcul nașterea naturală în cazurile în care sănătatea mamei sau a fătului nu este amenințată.

„Vrem ca părinții și doctorii să realizeze că deciziile pe care le iau în cazul cezarienei și alăptatului poate afecta microbiomul noului născut, iar acest lucru poate avea efecte de-a lungul întregii vieți în ceea ce privește sănătatea copilului”, a explicat Meghan Azad, autor al studiului.

Statisticile colectate în Canada arată că părinții optează pentru nașterea prin cezariană în număr tot mai mare. În același timp, numărul cazurilor de astm crește în paralel cu popularitatea cezarienei, astfel că acum 3 milioane de canadieni suferă de această afecțiune.

Sursa: Globe and Mail
Traducerea: Descopera.ro