O avocată despre relaxarea legii consumului de droguri: Soluția, ca și în cazul prostituției, nu este dezincriminarea

O avocată critică pe Facebook proiectul de relaxare a legii care privește consumul de droguri. Soluția, spune ea, ca și în cazul prostituției, nu este dezincriminarea, ci lipsa nevoii de droguri, adică societăți funcționale și prospere, unde nu ai nevoie să uiți de tine și de mediul înconjurător ca să supraviețuiești.

• Avocata relatează realitatea consumului de droguri din perspectiva avocatului care a ajutat clienți afectați de dependențe.
• Legea nu a fost redactată cu consultarea experților care lucrează nemijlocit cu fenomenul.
• Avocata dă exemple de cazuri din practica ei: efectul consumului de droguri asupra familiilor, societății și, nu în ultimul rând, asupra consumatorilor.
• Consumatorii nu trebuie victimizați, pentru că reprezintă un real pericol social.
• Nu există droguri ușoare: marijuana îi transformă pe consumatori în persoane complet inactive și lipsite de empatie.
• Toți consumatorii sunt însă victime ale traficanților de droguri, care îi aduc în starea de dependență, pentru a-i folosi.
• Poate că, dacă ar avea niște posibilități oferite de stat, oamenii nu ar mai recurge la droguri. Doar unii consumatori cu venituri substanțiale și statut social mai înalt reușesc să evite dependența.
• Toți drogații au probleme mintale, iar relaxarea legislației i-ar distruge complet și rapid.

Claudia Postelnicescu: Despre dezincriminarea consumului de droguri

Până recent eram convinsă că DIICOT și polițiștii pierd timpul cu câțiva amețiți care fumează și ei un joint și aruncă tineri nevinovați în pușcărie pentru atâta lucru. Însă, după ce am început să preiau dosare penale, am ajuns în câteva instrumentate de DIICOT fix pe consum/trafic de droguri. Să vă spun cum e de fapt realitatea, mai ales inițiatorilor, niște oameni care nu au nicio specializare clară, nu îi putem numi profesioniști, vin din zona ONG-urilor, unde e obișnuit să fii ”expert” în orice ai chef, fără nicio expertiză practică, la firul ierbii, de aici ruperea de realitate cu care ne lovesc aceste idei populiste, prin care vor unii să se remarce politic neapărat și să rămână în istorie ca „primii” care… Așa s-a făcut prost și legea privind femicidul, unde nu au avut practicieni ai dreptului la masă, ci ONG-iști și politicieni dornici să aibă numele agățat de ceva.

În acest moment, am un caz al unei ucrainence, mamă, care a început cu consumul de droguri și a ajuns acuzată și de trafic. Pe lângă acuzațiile care i se aduc, la doar 28 de ani, femeia e vizibil cu mințile parțial duse, de la consum. Prin urmare, capacitatea ei de a lua decizii corecte e redusă. Anul trecut am avut cazul unui alt tânăr, care sub influența drogurilor consumate a intrat – nici mai mult, nici mai puțin – în mulțimea strânsă în fața sediului de campanie al lui Nicușor Dan de pe Bd. Elisabeta, ieșind dinspre Brezoianu, cu mașina, în noaptea de 18 mai, când era plin de poliție, servicii și jandarmi până în dinți. Asta ca să înțelegeți capacitatea de a lua decizii ale acestor tineri consumatori. Și am și un caz din care am ieșit, întrucât psihologic nu am putut să îl duc, al unuia care își prostituia partenera, mama copiilor, ca să facă el rost de droguri. Am terminat acum 2 luni cazul unei mame drogate, care a ajuns în pușcărie deja de mai multe ori și nu se poate opri, fură ce prinde – telefoane – prin cazinouri și pe oriunde poate intra, ca să își ia droguri. Acum câteva luni l-am avut pe faimosul domn Gindac, despre care am mai scris pe aici, care a furat 30 lei dintr-o mașină, l-au prins proprietarii, l-au și bătut, iar acum face pușcărie pentru atât. Furase pentru droguri. Am cunoscut oameni care fumează marijuana pentru ”destindere” și am văzut efectul în timp: din ce în ce mai mult, iar capacitatea lor de empatie și conectare la realitate complet anihilată, mame incapabile să vadă suferința copiilor lor, să aibă grijă de ei, să le pună o mâncare pe masă, să îi ducă la școală, să îi spele, să petreacă timp cu ei, stau întinse în pat cu orele, cu mințile pierdute, în timp ce bieții copii se alienează și cresc ca buruienile pe câmp, alți adulți nefuncționali, cu care nu ai ce să faci în societate.

Pe scurt, nu îi mai victimizați inutil pe consumatori, consumul îi transformă într-un real pericol social pentru societate și în niște monștri pentru cei de lângă ei. Nu mai faceți legi pe teorii, populisme și exerciții narcisice de imagine, vorbiți cu cei care lucrează direct cu astfel de cazuri, procurori, polițiști, avocați și cei care se ocupă de detoxifiere, ca să înțelegeți că nu e de joacă.

Toți consumatorii sunt însă victime ale traficanților de droguri, care îi aduc în starea de dependență și incapacitate de a lua decizii bune pentru ei și îi bagă în trafic.

Soluția – ca și în cazul prostituției – nu este dezincriminarea, ci lipsa nevoii de droguri, adică societăți funcționale și prospere, unde nu ai nevoie să uiți de tine și de mediul înconjurător ca să supraviețuiești. Majoritatea drogaților sunt oameni fără școală (4 clase, licee neterminate), care nu se pot integra în societate și care au șanse reduse să își câștige existența. Poate că, dacă ar avea niște posibilități oferite de stat, nu ar mai recurge la droguri. Cei super bogați care consumă nu sunt un pericol social, că ăia știu să se oprească și chiar o fac așa, ca distracție. De asemenea, toți drogații au probleme mintale asociate. Dezincriminarea i-ar distruge complet și rapid. În penitenciar măcar sunt protejați de ei înșiși și există programe de detoxifiere, pe care judecătorii le dispun prin hotărâre, tocmai pentru a-i ajuta. Câțiva își revin, într-adevăr, dar puțini.

Politicienii populiști și narcisiști, acest flagel în extindere, pe care nimeni nu îl combate.

Biserica Ortodoxă Română s-a pronunțat împotriva proiectului de lege, avertizând că „nicio schimbare legislativă nu trebuie să creeze impresia că folosirea drogurilor ar reprezenta un fapt lipsit de gravitate sau un comportament firesc”.

Un medic specializat în toxicologie explică de ce ar fi dezastruoasă relaxarea legislației privind consumul de droguri