De ce copiii din Australia nu mai au voie să acceseze rețelele sociale: Argumentele științei
Anul acesta, în Australia intră în vigoare cea mai strictă lege din lume privind utilizarea rețelelor sociale de către copii. Scopul ei este de a proteja copiii de efectele nocive ale Tik-Tok, Facebook, Instagram, Snapchat și altele asemenea. În acest scop, legea australiană merge mai departe decât Legea din 2023 privind siguranța online a copiilor din Marea Britanie și Legea pentru siguranța online a copiilor (Kids’ Online Safety Act – KOSA) propusă în Statele Unite.
Christian Heim, psihiatru clinician și lector la Universitatea din Queensland, Australia, explică pe Mercator dovezile științifice care susțin această măsură.
Dovezi incontestabile
Fără excepție, copiii merită întotdeauna protejați. În calitate de psihiatru australian, sper că munca mea ar putea deveni mai ușoară în viitor datorită acestei legi, care intră în vigoare anul acesta. A fost adoptată în urma creșterii gradului de conștientizare și a apariției de dovezi științifice tot mai numeroase cu privire la daunele produse copiilor de utilizarea rețelelor sociale. După cum au explicat jurnaliștii BBC:
„Ideea centrală a guvernului [australian]… este că există o legătură cauzală între utilizarea rețelelor sociale și declinul sănătății mintale.”
Dar oare utilizarea rețelelor sociale cauzează un declin al sănătății mintale? Ideea este contestată, dezbătută, politizată și contestată. Pentru a demonstra cauzalitatea, trebuie să fie ceva mai mult decât o simplă legătură între cele două. Deținerea unei scrumiere, de exemplu, este legată de apariția cancerului pulmonar și a bolilor de inimă, dar legătura nu este cauzală, adică nu scrumiera produce boala.
Faptul că sănătatea mintală scade direct proporțional cu utilizarea rețelelor de socializare online este confirmat de studii și aproape incontestabil. Dar sănătatea mintală scade și în relație cu creșterea ratei divorțurilor, a consumului de droguri și alcool, a disparității veniturilor, a urbanizării și multe altele. Există dovezi care indică în mod direct faptul că rețelele sociale chiar produc un declin al sănătății mintale?
Creează dependență
În ultimul deceniu, numeroase studii au arătat că utilizarea excesivă a rețelelor de socializare este dăunătoare și că mulți oameni, inclusiv adolescenți, devin dependenți de acestea. Comparațiile alimentate ele și așteptările ireale create prin intermediul lor contribuie la depresie și anxietate.
Rata depresiei este în creștere, chiar și în rândul copiilor mici. Și incidența anxietății au crescut, inclusiv în rândul tinerilor. Tot în creștere se află și dependențele de tot felul, iar rata sinuciderii continuă să crească – cel puțin în SUA și Australia – conform datelor.
În SUA, pe o perioadă de cinci ani, rata sinuciderii la fetele de 10-14 ani a crescut cu 300%. Rețelele sociale și anonimitatea asigurată de „paravanul” pe care îl constituie orice ecran de dispozitiv alimentează hărțuirea cibernetică. Aceasta se manifestă prin excludere socială, răspândire de zvonuri și asasinarea caracterului. Mulți tineri, atât femei, cât și bărbați, s-au sinucis în astfel de contexte. Este tragic.
Ecranele în sine, atunci când sunt utilizate corect, nu le sunt dăunătoare în sine copiilor. Este puțin probabil ca un copil care învață multă istorie sau matematică online să aibă probleme foarte mari de sănătate mentală. Însă comparațiile cu alții, așteptările ridicate, exploatarea sexuală și hărțuirea din social media pot fi devastatoare.
Dependența de rețele de socializare online conduce la insatisfacție, stimă de sine scăzută și un sentiment de golire de sine prin supradozarea dopaminei urmată de epuizarea ei ulterioară. Dependența de internet duce la scăderea numărului de prieteni și la singurătate; 68% dintre tineri dorm cu telefonul mobil la îndemână și își verifică feed-urile la trezire. Acest lucru a devenit o nouă normalitate.
Lumea virtuală e previzibilă, iar cea reală e spontană
Tinerii se simt acum „mai confortabil pe internet decât la o petrecere” deoarece, a recunoscut un tânăr, „ne plac smartphone-urile noastre mai mult decât oamenii adevărați”.
Atunci să nu ne mirăm că directorii executivi din Silicon Valley le interzic propriilor copii accesul la rețelele de socializare online? Când a devenit un telefon mai distractiv decât petrecerile și oamenii?
Pentru răspunsuri, să ne uităm în interiorul creierului. Creierul se adaptează la algoritmii previzibili și simpli ai ecranului și se îndepărtează de interacțiunile reale cu ființele umane, deoarece acestea din urmă sunt prea spontane și complexe: o petrecere este o adunare de ființe umane spontane și complexe în viața reală, în timp ce implicarea online este virtuală și previzibilă.
Rețelele sociale ne distrug empatia
Foarte semnificativ este un studiu realizat în 2018 de Christian Montag și echipa sa. Studiul a descoperit o legătură cauzală între utilizarea rețelelor sociale și micșorarea girusului cingular anterior (ACG) al creierului, sediul empatiei. Acest lucru merită explicat.
Studiul a evaluat 61 de participanți în funcție de utilizarea rețelelor sociale. Cei care le-au folosit mai mult au înregistrat o micșorare direct proporțională a respectivei porțiuni din creier. Între utilizarea rețelelor sociale și micșorarea girusului cingular anterior nu s-a stabilit o simplă legătură, ci o relație directă doză-răspuns: cu cât se utilizează mai mult rețelele sociale, cu atât mai afectată este respectiva zonă din creier. Iar constatări de acest fel se încadrează într-o relația clară de cauzalitate. Un caz similar a fost descoperirea efectivă că riscul de a face cancer pulmonar și boli de inimă crește pe măsură ce fumezi mai multe țigări. Este o descoperire semnificativă.
Studiul a demonstrat deteriorarea girusului cingular anterior, care indică o reducere a sănătății mintale. În linii mari, girusul cingular anterior este locul în care experimentăm empatia – conectarea cu ceilalți. Micșorarea lui înseamnă mai puțină empatie, ceea ce face ca o persoană să aibă mai puțini prieteni, să se bucure de mai puțin timp cu oameni reali, să aibă mai puțin contact vizual și să se simtă mai puțin conectată. Aceasta este starea multor tineri din ziua de azi.
Implicația este că empatia, pe care oamenii au exersat-o de-a lungul istoriei umanității, pentru a facilita socializarea, se erodează rapid, deoarece această abilitate nu este folosită suficient. Iar mai puțină empatie înseamnă mai puține legături autentice, reale, între oameni.
Un cerc vicios
Relațiile bune cei din jur sunt un puternic factor de protecție pentru sănătatea mintală. Interacțiunea redusă cu persoanele apropiate are un impact negativ asupra producerii și circulației substanțelor chimice din creier și poate duce la fobie socială, anxietate, depresie și chiar sinucidere.
Pentru a depăși singurătatea, adolescenții apelează mai degrabă la social media decât la prieteni. Și astfel intră într-un cerc vicios. Interdicția din Australia pentru copiii sub 16 ani ar putea ajuta la evitarea acestor repercusiuni negative. Măsura începe să aibă sens dacă luăm în considerare aceste dovezi.
Copiii mici și ecranele
De exemplu, Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca bebelușii să fie ținuți complet departe de ecrane în primul an de viață, iar copiii cu vârsta de până la cinci ani să aibă acces la ecrane mai puțin de o oră pe zi. Pur și simplu aceasta le va proteja creierul.
Bebelușii și copiii trebuie să fie în preajma oamenilor reali, pentru a-și dezvolta empatia. Un alt aspect important este că pur și simplu nu există niciun studiu care să arate că utilizarea excesivă a rețelelor sociale este benefică pentru creierul copiilor.
În calitate de psihiatru, suma dovezilor științifice îmi spune următorul lucru: utilizarea rețelelor de socializare online are un impact negativ asupra creierului, afectând abilitatea de a empatiza cu ceilalți și relațiile cu cei din jur, ducând la un declin al sănătății mintale.
Timpul petrecut pe ecrane ne ține departe de interacțiunea umană de care avem nevoie. Platformele social media au capacitatea de a pune stăpânire pe mintea tinerilor, încurajându-i să se compare cu alții, deformându-le așteptările, expunându-i prădătorilor și lăsându-i vulnerabili la exploatarea sexuală și comercială.
Pentru a combate această situație în Statele Unite, Institutul pentru Studierea Familiei a lansat Inițiativa Tehnologică „Family First” („Familia pe primul loc”). Scopul este de a ajuta familiile prin furnizarea de recomandări solide privind utilizarea rețelelor sociale de către copii.
În Australia, eu pledez pentru utilizarea moderată a rețelelor sociale în cazul tinerilor, al persoanelor care lucrează și al persoanelor care doresc să se bucure de prietenii și de o relație romantică.
Fiindcă pasiunea mea este menținerea sănătății creierului tinerilor, fac câteva recomandări în următorul videoclip:
Australia a făcut un pas important în protejarea bunăstării mintale a tinerilor. Restul lumii ar face bine să ne urmeze exemplul. Adoptarea de către Congresul SUA a legii KOSA cât mai curând posibil ar fi un nou pas foarte util în urma dovezilor științifice. Acesta este un domeniu crucial de cercetare pentru copiii noștri și pentru viitor.
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
