Societatea civilă și părinții copiilor cu dizabilități cer Universității din București să nu omagieze un susținător al infanticidului
Surse de la Universitatea București care au dorit să-și păstreze anonimatul au confirmat că acordarea titlului de doctor honoris causa lui Peter Singer în cadrul ședinței Senatului Universității din București din 17 decembrie 2014 a reprezentat o scăpare regretabilă, din neatenție.
Reamintim că, pe 20 mai, Peter Singer, profesor de bioetică (!) la Center for Human Values de la Universitatea Princeton, SUA, urmează să conferențieze la București, iar surse online anunțau că pe 21 mai, de Sf. Împărați Constantin și Elena, urma să aibă loc ceremonia de acordare a titlului de doctor honoris causa al Universității din București pentru profesorul sus-numit. Anunțul decernării a fost însă șters de pe pagina de Facebook a Centrul de Cercetare în Etică Aplicată, care funcționează în cadrul Facultății de Filosofie a Universității din București și care l-a propus pentru respectiva distincție academică și l-a invitat să conferențieze la București.
Citește și Universitatea din București acordă titlul de Doctor Honoris Causa unui susținător al infanticidului
Într-un articol anterior aminteam că Peter Singer justifică eutanasia, infanticidul și zoofilia. Pentru a completa portretul acestui filosof utilitarist, într-un articol din anul 2000, găsim încă o afirmație revelatorie. Singer a scris în repetate rânduri că cei bolnavi de demență ar trebui eutanasiați, deoarece, conform, standardelor „filosofiei” lui, nu doar că nu sunt demni de viață (fiindcă nu mai sunt conștienți de ei înșiși), ci sunt și o povară pentru sistemul de sănătate. În tot acest timp, însă, Singer continua să plătească sume serioase pentru îngrijirea mamei sale bolnave de Alzheimer. Întrebat cum se împacă acest lucru cu vederile sale, el a răspuns senin că, dacă nu ar fi fost sora lui, mama sa ar fi putut să nu mai fie în viață de mult.
Zilele acestea, mai multe organizații ale societății civile au trimis scrisori Universității din București referitoare la decernarea titlului onorific unei persoane care promovează vederi atât de inumane și antisociale.
Astfel, Asociația pentru Toleranță în Spațiul Public, Asociația pentru Revigorarea Tradiției, Asociația Rost, Asociația Predania, Asociația Basarabii, Asociația Alianța pentru Demnitate Națională, Asociația Părinți pentru Educație, au adresat Universității din București un mesaj în care afirmă:
Filosoful Peter Singer profesează convingeri cu totul contrare moralei creștine și legislației românești în vigoare, de aceea decizia Universității ni se pare cel puțin pripită.
(…)
…considerăm că decernarea titlului de doctor honoris causa lui Peter Singer de către o instituție publică română este inacceptabilă și solicităm anularea ei.
Citește și Peter Singer: Cum se poate transforma uciderea unui copil în mai multă fericire și de ce să experimentăm pe bebeluși orfani mai degrabă decât pe animale
O scrisoare mai elaborată și impresionantă vine chiar din partea asociațiilor părinților de copii cu dizabililtăți, despre care Singer crede că ar putea fi eutanasiați sau avortați fără prea multe dileme morale. O redăm integral mai jos.
Scrisoarea trimisă Rectorului Universității din București, dlui Mircea Dumitru, de asociații care apără drepturile copiilor cu dizabilități:
Către Universitatea din București
În atenția d-lui PROFESOR UNIVERSITAR DR. MIRCEA DUMITRU
RECTORUL UNIVERSITĂȚII
Referitor la ACORDAREA TITLULUI „DOCTOR HONORIS CAUSA” d-lui PETER SINGER, PROFESOR DE BIOETICĂ la UNIVERSITATEA PRINCETON
Stimate Domnule Rector,
Subsemnații, părinți ai unor copii cu diverse grade de handicap și lideri ai unor organizații non-guvernamentale care încearcă să ușureze viața celor în suferință, suntem stupefiați de decizia Senatului universitar, comunicată public de Centrul de Cercetare în Etica Aplicată de pe lângă Facultatea de Filosofie, de a acorda importanta distincție „Doctor Honoris Causa” unui apologet al crimei și genocidului: profesorul australian de etică Peter Singer.
Desigur, comisia de acordare a avut ocazia să se familiarizeze cu unele din ideile și teoriile profesorului Singer, precum echivalarea omului cu animalele, batjocura adusă sistemelor de gândire fundamentate pe credințe religioase sau avocațierea relațiilor sexuale cu animale (bestialitate). Până aici, idei obiecționabile – care ne fac să ne întrebăm ce merite senzaționale are acest om dacă i se acordă, totuși, titlul de Doctor Honoris Causa! – dar nimic ieșit din comun într-o lume care și-a pierdut simțul firescului.
Problema adevărată, pentru noi ca părinți, începe atunci când Singer neagă (și o face repetat, de la finalul anilor ‘70) calitatea de persoană copiilor nou-născuți și infanților, pentru motivul că aceștia nu au conștiință de sine. Încă mai rău, el sugerează autorităților suprimarea copiilor cu handicap grav, pe motiv că aceștia au „calitate a vieții zero” și în plus Statul consumă bani degeaba cu ei!
Noi nu dorim să intrăm în polemici pe teme etice și înțelegem să avem respect pentru libertatea academică. Totuși, vă scriem pentru a vă atrage respectuos atenția asupra faptului că idei de tipul celor vehiculate de dl. Singer pun în pericol drepturile și dezvoltarea copiilor noștri – și cu aceasta nu putem fi de acord.
Să ne explicăm:
Peter Singer, ca orice utilitarist, este obsedat de mitul perfecțiunii, al așa-numitei „vieți de calitate”. Din punctul său de vedere, cetățeanul contemporan poate exista doar într-o societate din care au fost eliminați cei cu dizabilități.
Este un „loc comun” în practica juridică și a drepturilor omului din societățile democratice moderne că valoarea unui om cu handicap, înainte sau după naștere, nu este mai mică decât a unuia sănătos. Această afirmație este contrazisă tocmai de curentul de gândire reprezentat proeminent de omul căruia îi acordați acum distincția. Ideile sale par mai degrabă caracteristice regimurilor totalitare: istoric, eugenismul, practica selecționării indivizilor umani pe baza bagajului genetic și care a dus la programe de exterminare în masă precum Aktion T4 al regimului nazist, se trage direct din utilitarism, al cărui apologet este Peter Singer. Etica utilitaristă, o etică a eficienței, a creat acest concept extrem de controversat de calitate a vieții (și care înlocuiește conceptul creștin de sacralitate a vieții). Adepții utilitarismului consideră că individului i se poate recunoaște statutul de persoană și deci dreptul de a trăi doar dacă posedă anumite atribute, cum ar fi capacitatea cognitivă și de raționare, autonomia etc. care să îi confere un anumit standard de „calitate a vieții”.
Se ridică întrebarea cum definim acest concept, respectiv care este pragul de la care o existență „are valoare” și, în plus, nu „consumă inutil” resurse publice? Ne referim la calitatea fizică, socială, spirituală sau despre o sinteză între acestea? Cine decide care este nivelul „calității vieții” necesar pentru a avea dreptul la existență?
De altfel, mergând pe același raționament cu al profesorului Singer, dacă un copil cu handicap – de exemplu Sindrom Down – merită omorât, ce ne împiedică să procedăm la fel cu un vârstnic afectat de boala Alzheimer? Ori cu victima unui accident rutier, aflată de un an în comă, lipsită, la fel, de conștiință de sine?
Iată întrebări la care dl. Singer și utilitariștii săi nu pot oferi răspunsuri, sau atunci când le oferă, după cum s-a văzut în istorie, acestea sunt punctul de pornire al unor accidente istorice cu inflexiuni genocidare. Asemenea erori au fost deja condamnate de întreaga omenire, după al Doilea Război Mondial, atât prin Procesul de la Nürnberg, cât și prin tratatele internaționale și legislațiile naționale. Inclusiv în România, unde eugenismul este interzis prin lege.
Dorim să menționăm și importanța pe care o acordă Singer utilizării raționale a resurselor statului, veche obsesie a utilitariștilor și etatiștilor din întreaga istorie. Industria lagărelor de exterminare naziste era una a eficienței, fără îndoială!
Dar cum este influențată concret societatea de aceste atitudini și ce au de pierdut semnatarii prezentei scrisori?
Ideile – bune sau nefaste – modelează comportamente, politici și atitudini pe scară largă, în bine sau în rău.
În cazul nostru, conceptele vehiculate de Peter Singer convin de minune unui sistem înțepenit în veșnic proiect – instituțiile statului nu fac concret aproape nimic pentru a ușura viața persoanelor cu handicap, ba dimpotrivă – și mai departe se întorc, ca o reflexie într-o oglindă, spre societate, manifestându-se prin toate problemele pe care persoanele cu handicap le au în încercarea lor de a duce o viață normală.
Semnatarii acestei scrisori-apel pot certifica nenumăratele dificultăți de care s-au izbit în exercitarea drepturilor copiilor lor: pentru unii ca aceștia, statul nu are niciodată resurse, pentru că mereu sunt alte priorități, iar atunci când acestea nu există, ele se inventează. Incapacitatea „sistemului” (medical, educațional etc.) de a înțelege și satisface solicitările dizabililor reflectă o profundă ostilitate față de persoana cu handicap, până într-acolo încât ea este considerată vinovată că s-a născut.
Spoiala de drepturi acordate, de silă, nu poate păcăli pe nimeni: în România cel puțin, cetățeanul handicapat este un cetățean inferior.
Această diferență de tratament este semnul unei profunde schizofrenii morale, din care nu se poate ieși prin teorii filosofice instigatoare la crimă, ci prin infuzie de omenie, dragoste și valori morale. Eugenismul de tip nazist și umanitatea sunt două noțiuni ireconciliabile.
Evident că Peter Singer este liber să-și exprime ideile într-o societate democratică – ele vor fi eliminate de anticorpii sociali ca fiind pur și simplu nebunești. Însă decernarea unei distincții importante acestei persoane duce la legitimarea puternică și la propagarea ideilor sale și, indiferent că vă place sau nu, vă face complici cu orice va rezulta din acestea.
În cazul de față, noi protestăm pentru că, prin gestul Universității din București, considerăm că sunt indirect prejudiciate drepturile copiilor cu dizabilități, aducându-li-se deservicii implicite acestora și familiilor lor (adică nouă!), prin crearea unui mediu propice discriminării și marginalizării încă și mai persistente.
Domnule Rector,
Mesajul nostru poate fi rezumat astfel: statutul universitar vă acordă dreptul și libertatea să îl onorați astfel pe profesorul Peter Singer, însă odată cu aceasta trebuie să vă asumați– în fața contemporanilor, în fața istoriei și în fața lui Dumnezeu – toate consecințele.
Bogdan STANCIU
Președinte, Asociația persoanelor cu deficiențe de auz „Darul Sunetului”
Radu Bogdan BUTU
Președinte, Asociația „Down Art Therapy”
Toni BOGDAN
Președinte, Asociația persoanelor cu deficiențe de auz „Ascultă Viața”
„Dosarul Peter Singer”:
Universitatea din București acordă titlul de Doctor Honoris Causa unui susținător al infanticidului
Societatea civilă și părinții copiilor cu dizabilități cer Universității din București să nu omagieze un susținător al infanticidului
Peter Singer: Cum se poate transforma uciderea unui copil în mai multă fericire și de ce să experimentăm pe bebeluși orfani mai degrabă decât pe animale
Mintea periculoasă a lui Peter Singer
Universitatea din București își reiterează susținerea pentru Peter Singer
Mi-e rușine cu Universitatea din București!
Directorul CCEA: Să-l interzicem pe Peter Singer?
Universitatea București te vrea „Charlie”. Sau mort
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
Sustin scrisoarea adresata dlui rector al Unic Bucuresti.
Nu putem omorâ copii cu dizabilitati !