Adelina Fronea, „Babies Go to the European Parliament”: „Am 19 ani și mă uit îngrozită la un test de sarcină care arată pozitiv” / Mărturii despre criza de sarcină #78
Intervenție la prima ediție a evenimentului
„Babies Go to the European Parliament”, organizat în 19 martie 2019 la Parlamentul European din Bruxelles.
Întrunirea a reprezentant o inițiativă a Alexandrei Nadane, Director Executiv la Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii „Sfânta Alexandra Împărăteasa” din București, concretizată cu sprijinul europarlamentarului independent Cătălin Ivan. Scopul evenimentului este să identifice ce se poate face la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini mamele singure și femeile în criză de sarcină. Vezi lista participanților la finalul articolului.
Bună ziua,
Mă numesc Adelina Fronea, de profesie psiholog cu peste 15 ani de experiență în companii multinaționale și antreprenoriale, în departamente de vânzări și managementul resurselor umane. Sunt azi în fața dvs. Pentru că în urmă cu un an am decis să ies din tumultul organizațional și să mă uit la ce e cu adevărat important pentru mine și viața mea, și anume: să contribui și să inspir oamenii în ceea ce e cu adevărat important pentru ei.
Una din direcțiile în care am ales să mă implic este direcția “pro-viață”. Cum am ajuns aici și de ce, vă voi face o împărtășire:
„Am 19 ani și mă uit îngrozită la un test de sarcină care arată pozitiv. În pântecele meu o altă viață cuprindea formă și simțeam viu în mine, chiar îmi gâdila un pic burtica… însă gândesc: „Dacă ar afla ai mei, m-ar omorî din bătaie, m-ar da afară din casă, în plus mi-aș pierde job-ul, nu aș putea să mai merg la facultate și sigur, el – tatăl copilului – nu și-ar dori un copil … oamenii ar râde de mine.“ În plus, vorbele mamei mele îmi sparg urechile: “Să nu te culci cu nimeni până la căsătorie, dacă te prind că vii cu burtă la gură acasă, te calc în picioare”. Nu vreau să pierd iubirea mamei, a oamenilor. Așa că dau un telefon unei colege și îi spun: “Ajută-mă!”. O viață în interiorul meu își cerea dreptul și eu o simțeam, o auzeam. Însă aleg să fiu lașă. Aleg avortul, în ciuda faptului că, pe ultima sută de metri Dumnezeu îmi scoate în cale, în sala de așteptare, 2 măicuțe – dar eu nu le aud, eu văd numai groaza că mama ar putea să mă calce în picioare, tata să mă bată și toți să mă urască …”
Impactul alegerii mele a fost că am ajus eu să urăsc. Și, o dată cu viața pe care am luat-o, am luat și viața mea. Am ajuns un viu-mort – obsedată de muncă și disociată de emoțiile mele, de trăirile mele. Am făcut un pact cu mine să nu iubesc și să nu mă iubesc. Am pus o mască de persoană rece, distantă, de care nu te poți apropia. Că, dacă las pe cineva să se apropie de mine, sigur mă va răni. Am ales să nu am încredere în nimeni și nici în mine.
Nu au fost ani de liniște, așa cum credeam, au fost ani de gheață, de lipsă de autenticitate, de lipsă de compasiune, de mânie, ură și judecată la adresa celorlalți: “Ei sunt de vină pentru ce trăiesc eu”. Ani de psihoterapie în care nu reușeam să mă eliberez de vinovăție. Ani cu gânduri că azi copilul meu ar fi putut să aibă vârsta “x” și eu aș fi putut să fac asta și asta cu el. Și ajungeam din nou la inutilitate, tristețe și tot ce îmi rămânea era masca mea de femeie puternică pe care nu o poate controla nimeni.
Drumul până la responsabilitate fost unul anevoios, pentru că mecanismul de fugă a fost unul puternic. Apropierea de Hristos acum 13 ani mi-a arătat că mai există speranță pentru sufletul meu și am început încet-încet să topesc carapacea de gheață, iar orele de terapie și consiliere, discuțiile și îmbrățișările pline de căldură ale duhovnicul meu mi-au oferit perspectiva asupra responsabilității și expresiei de sine, posibilitatea de a fi vulnerabilă și autentică. Acestea au fost o sursă pentru mine în a fi din nou reconectată la ceea ce am pierdut atunci: bucuria de a fi, viață, iertare dincolo de ceea ce a fost.
Venind din posibilitatea de vulnerabilitate și autenticitate, am ales să fac astăzi prima mea mărturie publică. Am ales în acest an sabatic, în care m-am tot uitat “care sunt talanții mei și ce vrea Domnul cu mine?”, să mă implic activ în acțiunile pro-viață. Astfel, am început să creionez două proiecte: unul de educație în școli a copiilor și a tinerilor în scop preventiv, susținând principiile pro-viață, și unul de creare a unei platforme online de consiliere și suport pentru femeile aflate în criză de sarcină.
Eu nu am avut acces atunci la nicio formă de consiliere sau informare. Și sunt convinsă că sunt multe femei care pot fi în situația mea sau în oricare etapă prin care am trecut eu. Internetul acum oferă multă informare, însă e important că femeile care iau în considerare avortul să știe că alegerea de a da naștere unui copil nu este despre moralitate, ci este despre viață, în ciuda tuturor circumstanțelor. Însă, ca să poți să ajungi la o astfel alegere, e nevoie ca fiecare femeie, atunci când dă o căutare pe Internet despre avort sau tot ceea ce este legat de aceasta, să ajungă într-un spațiu în care să se simtă în siguranță, susținută și mângâiată de viață. Iar eu aleg să fiu aici pentru aceste femei indiferent de alegerea lor și să contribui dintr-un spațiu de compasiune și inspirație.
Clic aici pentru VIDEO integral de la eveniment
FOTO. București și Bruxelles: „Copiii merg la Parlament”
„Babies go to the European Parliament”
19 martie 2019, Parlamentul European, Bruxelles
Vorbitori
Cătălin-Sorin Ivan Europarlamentar neafiliat
Alexandra Nadane Director executiv, Centrul „Sfânta Alexandra Împărăteasa”, București
Mărturii despre criza de sarcină
Daniela Bălinișteanu Jurnalist din Iași și mama a 4 copii. Cel de al treilea, Ioana, suferind de o malformație rară, acrania, a trăit doar șase ore după naștere.
Simona Mihălescu Director, Centrul „Elena”, Rădăuţi
Dr. Mirela Letiția Felderean Neonatolog, Cluj-Napoca
Dana Ardelean Director, Centrul „Little Feet”, Baia Mare
Angela Mitu studentă, București
Ioana Picoș, activistă pro-familie, București
Cum să ajutăm?
Pr. Cosmin Brînză Coordonator, Centrul Praesidio al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași
Gavriil Tănase Așezământul pentru orfani de la Valea Plopului
Gheorghe Alecsei Director, Fundația „Estera””, Timișoara
Tabita Lois-Botoi Coordonator, Biroul Pentru Viață al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, Alba Iulia
Pr. Ilarion Mâță Inspector eparhial în cadrul sectorului Social-filantropic al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului
Theodora Vild Profesoară, Casa Corpului Didactic, Slobozia
Adelina Fronea Coach & Senior HR Consultant, București
Răzvan Popovici Consultant politic
Iustina Oprescu Asociația Clujul pentru viață, Cluj-Napoca
Mirela Andrei Asistent social la Centrul de consiliere și sprijin pentru părinți și copii „Sfânta Alexandra Împărăteasa” din București
Anita Radics Președinta Asociației Tineretului Ortodox Român (ATOR) Banatul de Munte, Reșița
Irina Pârâu Platforma „Împreună”, Sibiu
Invitați
Branislav Škripek Europarlamentar, Slovacia
Anna Zaborska Europarlamentar, Polonia
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
