bioetică

Directorul CCEA: Să-l interzicem pe Peter Singer?

Redăm integral articolul postat pe site-ul CCEA de către prof. dr. Valentin Mureșan, Directorul Centrului de Cercetare în Etică aplicată al Facultății de Filosofie de la Universitatea din București:

Sunt convins că o organizație pentru promovarea toleranței nu poate fi intolerantă. Și încă virulent intolerantă. Să nu fie ea capabilă de dialog rațional, ci doar de scoaterea pistoalelor dogmei? Imposibil! În numele unei organizații pe care mi-o imaginez sincer orientată spre promovarea toleranței, niște domni cu identitate incertă își permit să scrie vorbe care o compromit. Ne cer, bunăoară,  să-l interzicem pe Peter Singer și să-l blamăm, pentru că el ar  cere, chipurile,  omorârea copiilor, sexul cu animalele, ar susține lipsa de valoare a vieții umane, eutanasia  etc. Un monstru care ar fi trebuit să stea demult la închisoare. Asemenea evaluări infantile provin fie din incapacitatea de a citi atent și a înțelege cele scrise de filosoful australian, fie dintr-o greu descifrabilă  rea intenție. Pentru că doar plasarea pe poziția eticii creștine nu justifică un asemenea comportament belicos, creștinismul fiind o morală a iubirii, nu a injurierii celuilalt și a manipulării grosolane a publicului. Și BOR ar trebui să mai cearnă  organizațiile și persoanele care scriu în numele creștinismului dacă nu vrea să scadă în sondaje.  În orice caz, cei ce scriu în halul acesta compromit idealul nobil pentru care militează organizația pentru toleranță ce semnează protestul.

Căci Peter Singer  nu e un amator care acum învață să scrie la ziar. Nu e un semidoct ce se hrănește cu știri de la televizor. Despre el se transmit știri. A fost inclus de Time Magazine în topul primilor 100 cei mai influenți oameni de pe planetă și probabil cel mai faimos filosof.  Profesorul Peter Unger de la New York University îl caracteriza astfel într-o scrisoare trimisă rectorului Universității Stanford, un laureat al premiului Nobel: “Este  cel mai proeminent Profesor pe care l-a dat vreodată  țara sa. E cel mai faimos și influent etician în viață, depășind în originalitate și influență orice filosof de la Bertrand Russell încoace”. Să poată susține un asemenea om afirmații atât de rudimentare cum sunt cele de mai sus, gângăveli demne de un școlar repetent?

Obiecțiile aduse lui Singer de semnatarii protestului sunt, în esență,  două:  prima, că „ar susține lipsa relativă de valoare a vieții umane”. Metoda folosită de critici e aceea a scoaterii din context și a modificării textului prin secționare arbitrară.  De fapt, Singer scrie astfel: „Unii spun că”, nu „eu spun că…” (Practical Ethics, ediția II, p. 105).  Anume unii spun că „trebuie să recunoaștem că, din punctul de vedere specific al diferitelor ființe, fiecare viață are o valoare egală”.  Ceea ce omit comentatorii noștri e să adauge că, după mai multe argumente, Singer conchide: ”teza că viața oricărei ființe are o valoare egală cu a celorlalte e foarte puțin justificată” pentru ca apoi să caute temeiuri pentru a respinge pur și simplu acest punct de vedere (Practical Ethics, edița II, p, 120). În acest caz, prin trunchierea textului, i se atribuie autorului un punct de vedere pe care nu îl are și care e chiar criticat.

Însărcinată? Suntem alături de tine. Sună acum la 0800.070.013

A doua vină  a lui Singer este, chipurile, susținerea tezei: „Copiii umani nu au conștiință de sine și nu sunt capabili să priceapă faptul că există. Nu sunt persoane. În consecință, viața unui nou-născut are o valoare mai mică decât viața unui porc, a unui câine sau a unui cimpanzeu”.

Singer nu discută atât de simplist. Aici e vorba de apariția caracteristicilor  „persoanei morale”: nivel de raționalitate, conștiință de sine, putere de  înțelegere,  capacitate de a avea trăiri etc.  Sau, cum spune Kant, „autonomie”, deci capacitatea de autoguvernare. Toată lumea e de acord că ființa umană dobândește asemenea trăsături („autonomia”) în timp. Încă din anii 60 ai secolului trecut un psiholog experimentalist precum Jean Piaget a confirmat ipoteza apariției treptate a conștiinței morale la copil. El nu e, în primele faze, o persoană morală.  Susțin protestatarii că embrionul în care abia apare sistemul nervos e o … persoană morală cu conștiință de sine, nevoi de conștientizare și despre care sunt valabile drepturile? La fel ca embrionul sau ca fătul, un nou-născut de o săptămână  sau de o lună nu are aceste caracteristici ale persoanei morale. Când devine fătul o persoană morală  care poate avea drepturi, iată o întrebare la care nu există un răspuns ferm dat de oamenii de știință. Apoi, există animale non-umane „inteligente” (cum sunt porcul, câinele și cimpanzeul)  care depășesc nou-născutul de o săptămână sau o lună în privința posedării acestor caracteristici. Dacă fătul (și cu atât mai mult embrionul – între 4 și 8 săptămâni) nu are aceste caracteristici,  aceasta înseamnă că nici unul, nici altul nu sunt persoane morale. Nu e vorba deci de copii în genere, ci de nou-născuți care nu posedă aceste însușiri. „Un nou-născut de o săptămână nu este o ființă rațională și conștientă de sine și există numeroase animele non-umane a căror raționalitate, conștiință de sine, putere  de înțelegere, capacitate de a avea trăiri etc.  depășesc pe acelea ale unui nou-născut uman în vârstă de o lună sau o săptămână”. Acesta e un fapt științific banal. Aici nu e vorba de punerea în balanță a vieții unui om cu viața unui porc spunând că a porcului e mai importantă, ci de  compararea, la o anumită vârstă, a apariției unor rudimente naturale ale persoanei morale la copil și la animalele inteligente. Din aceste fapte de biologie a înmulțirii speciei se conchide: „Dacă fătul nu are aceleași pretenții la viață precum o persoană [deci nu are dreptul la viață, apărat de un set de obligații sau datorii], se pare că nou-născutul nu le are nici el, iar viața unui nou-născut are, pentru om, o valoare mai mică decât viața unui porc, câine sau cimpanzeu pentru animalul non-uman” (PE, p. 169).  Singer argumentează așadar că viața unui făt (ca și a unui embrion) nu are o valoare mai mare decât viața unei ființe non-umane aflată la aceleși nivel de raționalitate, conștiință de sine, putere de înțelegere, capacitate de a avea trăiri etc. Dat fiind că un făt nu e o persoană, el nu poate avea aceleași pretenții de a poseda viață precum o persoană (care are drepturi, între care și dreptul la viață).

În fine, s-a mai spus că „Singer afirmă că relațiile sexuale între specii nu reprezintă o ofensă adusă demnității noastre ca ființe umane”. Nu, Singer afirmă că sexul cu animale există, că el “nu este natural și nici normal”, dar că se înmulțesc indiciile că el nu mai e considerat  o “ofensă  adusă demnității noastre ca ființe umane”, adică o decădere a omului, din punctul de vedere al comportamentului sexual, într-o categorie diferită și inferioară, cea a animalității.  Căci noi aparținem din acest punct de vedere genului animal. Ceea ce nu înseamnă că sexul omului nu e umanizat, spre deosebire de cel animal.  Până nu demult, toate activitățile sexuale nereproductive (din plăcere) erau  considerate o decădere a omului în animalitate și prohibite moral (pedepsite). Treptat, au fost dezincriminate homosexualitatea, masturbarea, diferite forme de perversiuni sexuale. Sexul cu animale a fost și rămâne prohibit. Pe bună dreptate, zic eu. Ceea ce observă Singer, constatând că și unele animale pot fi excitate de ființele umane, este că la nivel de bază, noi suntem animale și că nu ar mai trebui să ne plângem  că unele forme de sex atentează la demnitatea noastră, coborându-ne într-un regn inferior. O teză  pe care o notez, cu care eu nu sunt de acord, dar  pentru a arăta că nu ești de acord e nevoie de argumente.  Nu de amenințări.

I s-a mai reproșat acceptarea eutanasiei. Singer își amintește: cu câțiva ani în urmă, Curtea Supremă de Justiție din Marea Britanie  a decis, în cazul  unui tânăr  care, din cauza unui accident, era în mod continuu inconștient, că doctorii pot acționa legal pentru a-i curma viața deoarece a o continua nu era în beneficiul lui. În situația în care bolnavul e conștient, el e singurul care decide cu privire la viața sa, consideră Singer. În alte situații e loc de controverse.

Nu avem voie să discutăm asemenea cazuri? Nu avem voie să dăm decât o singură soluție? Universitatea e spațiul gândirii libere. Putem să nu fim de acord cu Singer din multe puncte de vedere. Dar nu avem dreptul să-l interzicem, să-l cenzurăm, să-l jignim pentru ideile lui. La fel cum creștinilor nu le place să fie jigniți de musulmani și musulmanilor de creștini. Tânjiți după împușcături în numele lui Dumnezeu? Suntem nevoiți să punem întrebarea: care e, atunci, Dumnezeul vostru? Libertatea de gândire și exprimare a fost un bun câștigat după secole de lupte  de idei și nu numai. Am scăpat, recent, cu greu de sub dogma comunistă și nu mai vrem să intrăm sub alte dogme. Oricât de „alese” ar fi. Dar dacă alții le adoptă, noi vrem să le discutăm. De aceea, lăsați-ne să deliberăm fără restricții, lăsați-ne să ne îndoim, lăsați-ne să nu fim siguri, pentru a nu pierde ceea ce am câștigat atât de greu.

„Dosarul Peter Singer”:

Universitatea din București acordă titlul de Doctor Honoris Causa unui susținător al infanticidului

Societatea civilă și părinții copiilor cu dizabilități cer Universității din București să nu omagieze un susținător al infanticidului

Peter Singer: Cum se poate transforma uciderea unui copil în mai multă fericire și de ce să experimentăm pe bebeluși orfani mai degrabă decât pe animale

Mintea periculoasă a lui Peter Singer

Universitatea din București își reiterează susținerea pentru Peter Singer

Mi-e rușine cu Universitatea din București!

Directorul CCEA: Să-l interzicem pe Peter Singer?

Universitatea București te vrea „Charlie”. Sau mort


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.

One Comment

  1. Buna ziua Domnule Muresan,

    Ati scris acest articol pentru a denunta absenta unui dialog rational (…) continand multe semne ale exclamarii (cam multe pentru un dialog rational, in opinia mea, care in general, prin definitie, presupune un ton rational si mai putine exclamatii).
    Asadar nu o sa va deranjeze faptul ca, articolul genereaza si mai multe ”dialoguri rationale” pe marginea celor argumentate de Dvs.
    Pentru un sustinator al importantei argumentelor in dezbatere (fie ea si prin intermediul articolelor online) ma surprinde teribil sa citesc ca argumentele valorii lui Singer sunt: ”Despre el se transmit ştiri.” (si despre unii nefericiti care se ucid dupa prea multe pahare de alcool intr-un satuc din Dealurile Barladului, se transmit stiri la ora 17 si sunt reluate la mai multe alte televiziuni dar asta nu ii face demni de DHC) sau faptul ca alta personalitate a domeniului a declarat ca poate e cel mai valoros profesor (…) Daca urmariti discursurile de deschidere a suficiente evenimente academice o sa aveti surprinderea sa constatati ca aceasta sintagma este una clasica cu care se gratifica reciproc personalitati din aceeasi generatie si nu numai… Nu vreau sa fiu limitativa, dar puteati sa aduceti in discutie orice alt indicator valoric (mai) obiectiv (caci tot ati clamat atat caracterul obiectiv in articol), caci pareti a proveni din zona academica, un indicator gen cel mai clasic utilizat indicator al valorii/impactului activitatii unei personalitati stiintifice – Indicele Hirsh (sau daca aveti altul in Stiintele Sociale, atunci altul) … Are indicatorul asta limitele lui, dar daca tot e considerat de atatea universitati relevant in mod sigur nu deteriora nota de rigoare pe care doreati sa o aduceti discursului Dvs. Opinia mea a fost intotdeauna aceea ca, atunci cand ma apuc sa ii urechez pe altii si sa le spun cum se face ceva anume, o fac in maniera responsabila sau … ma abtin. (Dar astea sunt doar standardele mele in activitatea de dascal, nu e obligatoriu sa se aplice si la varfurile dialogurilor academice). Am incercat eu sa il obtin (indicele asta pt Singer) rapid ca sa vedem exact cum sta omul studiat prin acelasi pat Procustian ca tot membrul comunitatii stiintifice din lumea asta dar se pare ca trebuie intrat pe platforma si trecut prin toti pasii asa ca … Retineti-o doar ca o sugestie. Ce ati adus Dvs. ca argumente ale valorii operei lui Singer sunt simple pareri in opinia mea si ca sa fiu logica sau filosofica si eu: au exact aceeasi valoare de opinie personala ca si ceea ce o sa opinez eu in cele ce urmeaza: Singer a avut in primul rand avantajul de a se lansa in peisajul stiintific si scena societatii civile intr-un moment propice si a continuat prin a isi crea o aura mediatica si de marketing academic rezultata din afirmatii (ca nu sunt rezultate stiintifice, Singer nu face cercetari si nu aduce argumente stiintifice, el face afirmatii – cel mult poate aduce argumente filosofice, dar pentru cei din zona evidence based va dati seama cum se vede valoarea stiintifica a acestor argumente) controversate. Cu cat mai controversate opiniile si cauzele pentru care a fost invitat sa isi formuleze o opinie cu atat mai sus a fost propulsat. Aveti o varsta, lucrati in mediul academic si urmariti mas-media – ar trebui sa fi vazut si singur pana acum, nu sunt necesare cunostinte aprofundate de psihologie sociala sau cognitiva, cat de bine vinde negativul sau controversa. Ar fi avut un drum mult mai onest, mai greu de strabatut (si cu un rezultat final mult mai putin sonor sau vizibil) profesorul Singer daca ar fi pornit pe un drum cu afirmatii constructive, sustinand cauze pozitive sau despre cauze constructive si care cu adevarat ar fi contribuit la dezvoltarea civilizatiei si societatii. In plus, cu indicatori obiectivi sau nu ai valorii operei lui SInger trebuie sa fiti de acord cu mine ca de la un moment dat valoarea statistica a unui personaj academic este rezultatul promovarii reciproce a unor retele care se creeaza in campul academic international care se promoveaza reciproc si cresc impreuna (retele recunoscute altfel in scientometrie, deci ar fi … nedemn de Dvs. daca ati incerca sa contrargumentati). Pe scurt, ca sa nu o mai lungim: daca am sterge numele lui Singer de pe un text si autocitarile din interiorul unui text produs de catre el si l-am supune, cot la cot cu textul unui asistent la filosofie din Romania, unor evaluari peer-review nu va garantez ca textul lui Singer nu s-ar intoarce cu mentiunea ”Revizuiri majore” si comentarii catre autor de tipul: ”Autorul face afirmatii puerile, nesustinute stiintific in scopul exploatarii unei controverse, demers nedemn de publicarea intr-un jurnal care se respecta etc. etc Politica editoriala a jurnalui promoveaza rezultate reale si care aduc plus-valoare cunoasterii stiintifice si dezvoltarii umane si nu incurajam diseminarea unor astfel de pareri de limita … etc. etc.” Ar fi lipsit de realism sa nu recunoasteti ca oricare dintre textele pe care le-ati citat ale lui Singer ar prezenta sanse reale sa se intoarca cu astfel de observatii in zilele noastre. Si a le supune altor rigori de evaluare doar pentru ca sunt semnate de Singer ar insemna sa dam dovada de duble standarde si sa fim nedrepti in a-i supune la astfel de evaluari pe doctoranzii de la filosofie, drept sau stiinte conexe si altii sa fie lasati confortabil instalati in fotoliul de monstrii sacrii doar pentru ca au debutat academic in anii 70. Pe asistentul de la filosofie l-am adus in discutie pentru ca daca lui Singer i-am schimba numele sa zicem in Petre Ionescu si l-am afilia la Universitatea Petru Maior din Targoviste nu ar mai ajunge in urmatorii 300 de ani sa aiba pedigreeul academic semnalat de Dvs. sau profesor la Princeton, pe cand asistentului de la filosofie ii dau o sansa cel putin sa il depaseasca in mod realist ca indice Hirsh. Pe scurt: supus rigorilor publicistice din prezent sub anonimat si lasat sa isi construiasca o cariera acum n-ar mai obtine in niciun caz aceleasi rezultate. Si deci de ce am fi ipocriti? Caci macar on line avem dreptul sa ne aparam valorile in care credem.
    Tocmai pentru ca avem abilitati de a citi si intelege un text in limba engleza cum nu ne-ati dat credit, mi se pare ca ati consumat mult prea multe resurse pentru a tine o lectie despre cum trebuie citit textul lui Singer si inteles in contextul integral cand, nici nu priviti cu adevarat contextul in care scrie Singer si nici (doar) despre fiinta morala a nou nascutului nu este vorba. Daca v-ati uita atent la cronologia modificarilor legislative pro-avort americane si cronologia operei lui Singer si faptul ca fiind vocea cea mai sonora a eticii era mereu pus sa adopte o pozitie care ulterior era utilizata in dezbaterile publice si apoi legislative am putea vorbi despre implicatiile morale si etice ale operei lui Singer in dezvoltarea societatii civile americane. Sau despre valoarea operei lui Singer. Punct. Atunci cu adevarat am putea vorbi despre context. Cand nimic nu mai este lasat afara din analiza. Altfel, iertati-ma, argumentele lui Singer au fost legate de cele mai controversate dezbateri din societatea civila si atunci nu cred ca ati luat atitudine pentru ca i-a fost scos din context textul. Un ne-nascut (ce sa mai spun de un nou-nascut) e o fiinta umana (principiul biogenezei, al ADN ului uman si celor 47 de cromozomi etc.) vie (mai trebuie sa argumentez?) completa (mai adauga cineva material genetic uman si valoros pe deasupra de la formarea zigotului pana devine Singer Singer?). Trebuie sa stiu mai mult decat atat ca sa pot califica avortul din perspectiva morala? Chiar am nevoie de Singer ca sa port discutia asta in spatiul civil? Sunt absolut convinsa ca puteti accepta opiniile (si credeti-ma suntem si multi in opiniile astea si nu atat de ignoranti cum ati putea crede la prima vedere) contrare cu privire la valoarea operei sau contributia la dezvoltarea eticii sau dezvoltarii societatii civile datorate lui SInger. Suntem multi de formatie stiintifica si obisnuiti sa auzim argumente stiintifice care consideram ca a-l avea pe Singer pe post de arbitru de etica e o ironie a veacului pe care il traim. Dar cata vreme nu apar schimbari in sistemul legislativ romanesc sau nu imi sugereaza nimeni ce comportament sexual sa adopt sau cand sa suprim viata unui nou nascut bazandu-se pe studiile lui Singer cred ca pot tolera greselile unei societati si elite academice intr-o vesnica formare. De aceea, ramanem la parerea ca graba UB de a acorda distinctia DHC unui astfel de personaj care a starnit controverse cu doar cateva saptamani inainte cu privire la legitimitatea retragerii asistentei medicale in cazul nou-nascutilor cu evidente probleme de sanatate demonstreaza, ca de obicei, lipsa experientei departamentului de PR, a unui echilibru, a unei verticalitati si a reflectarii in pozitia unei universitati reprezentative a valorilor societatii pentru care formeaza, sau a experientei in decizie si intelepciunii ce caracterizeaza universitatile cu adevarat de traditie academica. Daca as trivializa as spune ca a fost un gest din categoria simple romanisme de imprumutarea unei caciuli care nu se potrivea pe capul romanesc doar din considerente populiste. Avand in vedere ce societate reprezinti si care sunt valorile ei sunt momente in care trebuie sa te abtii de la a recunoaste anumite ”valori”. Asta era unul dintre acele momente, in care o universitate de traditie, care isi intelegea misiunea si viziunea, ar fi cumpanit si ar fi decis sa se abtina. Cate universitati renumite s-au abtinut sa ii acorde lui Singer distinctia asta? Acum intelegeti despre ce gen de echilibru vorbesc? Sa mai adaug diletantismul de a sustine in declaratia oficiala ca universitatea sustine libera exprimare a opiniilor in spatiul public academic cand refuza/retrage aprobarea pentru lansarea unui carti in aula universitatii la presiunile LGBT? (gasiti detalii in articolele de pe site-urile alea care nu va plac daca nu intelegeti despre ce vorbesc, dar e notorie gafa credeti-ma) Orice carte, si mai ales una care citeaza toate studiile pe care se bazeaza se poate discredita singura prin calitatea sau seriozitatea argumentelor/acuratetea studiilor citate, dar sa-i interzici lansarea mi se pare ca demonstrezi cu adevarat lipsa maturitate academica (sau revenirea la comunism?) … parca universitatea asta s-a nascut dupa 1990, asa inconsistenta demonstreaza in discurs si actiuni publice, parca nu ar avea o vechime. Inteleg ca nu e Cambridge, dar nici univeristatea din Poienile de sub Codru nu este. Si am uitat sa adaug: mi s-a parut putin cam exagerat discursul Dvs. la adresa celor care au publicat protestul/articolele, cred ca in primul rand nu tineti cont de faptul ca se adreseaza publicului larg – si ca trebuie sa faca asta intr-un limbaj cat mai simplu si mai direct, mesajul sa stiti ramane valabil in ciuda eforturilor Dvs. de a-l discredita. Sa nu credeti ca cineva are rabdarea sa citeasca si sa urmareasca dialoguri precum articolul Dvs. si comentariul meu … Poate cei care il citesc pe Singer in original – pentru ca pentru asta trebuie sa ii dam credit – gimnastica mentala – mai mult decat o buna gimnastica mentala/intelectuala nu reprezinta scrierile lui … in niciun caz nu puteti sa imi enumerati un bun/bine universal, sau o valoare aparata de intrega Opera Omnia a lui SInger ….
    Oricand deschisa la dialogul rational pe care il pretuiti …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button