VIDEO: Vino la Marșul pentru Viață 2017 – „Ajută femeia și copilul! Ei depind de tine”

Anul acesta, 265 de localități din România și Republica Moldova au anunțat că organizează Marșul pentru Viață 2-17 – „Ajută mama și copilul! Ei depind de tine”.
La nivel național, aceste manifestări nu au un organizator unic, ci în fiecare oraș sau localitate există organizatori locali independenți, care reprezintă diferite organizații și instituții pro-viață locale.
În perioada 1–31 martie 2017, în numeroase orașe și localități din România și Republica Moldova, se va desfășura și Luna pentru viață 2017.
Descarcă de aici MATERIALE PROMO cu Marșul pentru Viață: LOGO, AFIȘ EDITABIL, foto de profil / cover FB, PANCARTE pe care le poți printa
CITEȘTE COMUNICATUL MARȘULUI PENTRU VIAȚĂ 2017 – „AJUTĂ FEMEIA ȘI COPILUL! EI DEPIND DE TINE”
România ocupă locul a doilea în lume în statistica numărului de avorturi raportat la populația actuală (Rusia este pe locul întâi): 22.832.650 de avorturi legale, chirurgicale, doar în spitalele de stat, în perioada 1958–iunie 2016, față de o populație de 19.760.000 de persoane la 1 ianuarie 2016.
În condițiile în care civilizația tradițională și spiritualitatea românească nu au valorizat avortul, numărul uriaș de avorturi este cauzat de ignorarea problematicii crizei de sarcină și de existența unei mentalități publice pro-avort, ambele cu rădăcini în perioada și în ideologia comunistă.
Criza de sarcină
Criza de sarcină apare în momentul în care o femeie ia în considerare întreruperea cursului firesc al sarcinii, care s-ar concretiza prin nașterea copilului, și se gândește la posibilitatea de a face avort. Criza de sarcină se datorează unor probleme exterioare cărora ea nu reușește să le facă față.
Cel mai des întâlnite cauze ale crizei de sarcină sunt:
- tatăl copilului nu își dorește copilul;
- tatăl copilului o părăsește pe mamă;
- femeia depinde financiar de tatăl copilului, care îi cere să facă avort;
- femeia trăiește într-o relație violentă din care nu se poate desprinde;
- femeia este necăsătorită și se teme de ostracizarea din spațiul public dacă va naște copilul.
Criza de sarcină este accentuată de presiunea din partea altor persoane pentru a face avort: 64% dintre femeile care au făcut avort s-au simțit presate să facă avort, potrivit unui studiu publicat într-o prestigioasă revistă medicală[1].
În majoritatea cazurilor, femeile în criză de sarcină doresc să aibă și alte opțiuni în afara avortului. Dar aceste opțiuni devin disponibile doar dacă o altă persoană o sprijină. Lipsa sprijinului duce la lipsa de alte opțiuni. Astfel, alegerea avortului nu mai este o alegere propriu-zisă, ci pare singura cale de ieșire din criza de sarcină. Decizia de avort în criza de sarcină este sintetizată cel mai potrivit de scriitoarea americană Frederica Mathewes-Green: „O femeie nu dorește să facă avort așa cum își dorește o înghețată sau un Porsche, ci ca un animal prins în cursă care își roade picioarele pentru a scăpa”.
Relatările persoanelor care au făcut avort (www.avorturiregretate.ro) și relatările persoanelor care au ales să nască copilul, deși au luat în calcul și avortul (www.femeifericite.com), arată cât de traumatizantă este criza de sarcină. În plus, în cazul avortului, ea se continuă adesea cu tulburarea de stres post-avort, care poate ajunge până la sinucidere. Studiile arată că femeile care au făcut avort prezintă un risc de suicid de 6 ori mai mare[2].
NOTE:
[1] VM Rue et. al., “Induced abortion and traumatic stress: A preliminary comparison of American and Russian women,” Medical Science Monitor 10(10): SR5-16 (2004).
[2] M Gissler et. al., “Pregnancy Associated Deaths in Finland 1987-1994 — definition problems and benefits of record linkage,” Acta Obsetricia et Gynecologica Scandinavica 76:651-657 (1997); and M. Gissler, “Injury deaths, suicides and homicides associated with pregnancy, Finland 1987-2000,” European J. Public Health 15(5):459-63 (2005).