Traian Ungureanu: „Cei ce ne-au ajutat acum 30 de ani să ne desprindem de marxism ne vor azi încolonaţi la socialism supra-naţional, la silă de propria cultură şi la cenzura care taie orice critică”
De curând, la Trier, în Germania Jean-Claude Junker, Președintele Comisiei Europene, l-a omagiat pe Karl Marx, la 200 de ani de la nașterea acestuia, într-o biserică ridicată de primul împărat creștin, Constantin cel Mare. Cineva observa pe Facebook că discursul oficialului și întregul decor păreau că „pastișează serviciul divin public creștin: predicatorul-comemorator… vorbește de pe un loc înalt, central, procesional, din spatele unei mese-analog și având în spate o altă masă oficiantă ce evocă altarul-catafalc…”
Europarlamentatul Traian Ungureanu a comentat și el pe Blogurile Adevărul acest eveniment, folosind metafore din același registru simbolic, care revelează dogmatismul și cvasi-religiozitatea noilor marxiști:
Uniunea Europeană e socialistă. Occidentul e socialist. America e socialistă. Universităţile şi lumea intelectuală sînt socialiste. Elitele artistice şi cinematografice, pop, civile, de caritate şi umanitare sînt socialiste. Aşa arată lumea şi, în această lume, cine nu e socialist e – prin decret socialist – fascist, rasist, populist sau naţionalist-extremist.
La 200 de ani de la naşterea lui Karl Marx, dogma socialistă a cucerit lumea. Urmîndu-şi cerinţa genetică, această doctrină nesătulă de sînge şi dominaţie se pregăteşte, iar, să vină de hac tuturor celor ce nu îi sînt, încă, enoriaşi supuşi.
Libertatea cuvîntului şi dreptul la opinie separată, împotrivirea, critica sau refuzul sînt interzise şi sancţionate cu excomunicarea.
Autorul avertizează că avem de a face cu un reviriment al marxismului, care, tocmai în timp ce era alungat de la conducerea statelor est-europene, cucerea tăcut universitățile, intelectualitatea și elitele politice ale Occidentului:
Pentru noi, est-europenii, drama şi dezamăgirea sînt crunte. (…) Căci nouă anume ne-a fost rezervată onoarea funebră de a afla că am scăpat de socialism pentru a-l regăsi, la putere, în Occident – de unde reglează cu mînă de cartofor spilcuit mersul lumii.
Acum stânga se insinuează și între politicienii care se declară de dreapta și, de pe poziții pretins conservatoare și chiar funcții de vârf în UE, devin pontifi ai ateismului:
Tăcere! Are cuvîntul tovarăşul Jean Claude Juncker, politician vest-european de dreapta, Preşedinte al Comisiei Europene şi, prin urmare, socialist cu ştaif sau, mai aplicat, recuperator emerit al lui Marx.
(…) Juncker l-a omagiat şi albit pe Marx cu o neruşinare suverană. (…) Şi unde asta? Într-o Catedrală! (…) Cea mai veche şi venerabilă Catedrală a Germaniei, aşezată pe bazilica fondată, în 270, de Constantin cel Mare. Preşedintele Comisiei Europene l-a evocat, stimat şi recuperat, într-o Catedrală, pe cel ce a declarat religia opium al popoarelor. (…)
Ungureanu califică actul Președintelui Comisiei Europene drept unul de profanare și barbarie, care anulează 2.000 de ani de civilizație europeană.
În discursul de la Trier, Juncker a repetat (…) că Marx nu e vinovat de ororile marxismului. Că a fost neînţeles, răstălmăcit, trădat, falsificat de Lenin – la rîndul lui falsificat de Stalin – de Mao, de Pol Pot, Castro, Ceauşescu şi de atîţia alţi pulverizatori de naţiuni. E prea mult! E absurd ca o cerere de graţiere permanentă, depusă de sindicatul ucigaşilor în serie. În fond, nu e deloc greu să înţelegem cum stau lucrurile. Tot ce ne trebuie e acea doză infimă de bun simţ pe care Juncker şi ai lui au suprimat-o în numele raţiunilor superioare, de stat, europene bla-bla-bla.
(…) Marx a croit o filozofie menită să răstoarne lumea, nu să o înţeleagă. Marx a cerut o societate nouă şi distrugerea completă a lumii vechi. Dogmele lui Marx poruncesc următoarele: abolirea proprietăţii private, instalarea socialismului ştiinţific şi a materialismului dialectic, declanşarea unei revoluţii condusă de avangarda proletariatului şi eliminarea oricărei manifestări contrare. În plan politic, proletariatul, îndrumat de oamenii luminaţi ai ideii socialiste, ia puterea prin revoluţie, construieşte noua economie colectivă şi anihiliează toate ideile sau instituţiile potrivnice (…).
Întrebarea e: care din aceste idei a fost trădată sau neaplicată de regimurile comuniste? (…)
Pe lângă faptul că se neagă genocidul făcut de comunism, se perpetuează (la nivel de discurs deocamdată!) practicile – tipic comuniste – de „înfierare” a tuturor celor care se opun acestei ideologii, etichetați automat ca dușmani ai „orânduirii” (care ar trebui, eventual, eliminați?):
Dar nu! Grija lui Juncker, a aristocraţiei de presă şi academice occidentale, nu e Marx. E dreapta extremistă, e populismul şi fascismul – aşa cum se cheamă în jargonul lui Juncker mulţimea celor ce continuă să creadă că democraţia e dată de vot şi de toleranţa la critică sau divergenţă.
Ungureanu mai remarcă faptul că toate regimurile comuniste s-au autointitulat ca marxiste. El pune scuzele care i se aduc marxismului pe seama măiestriei proteice a acestei ideologii, care știe să ia multe chipuri, mizând pe tentația omului de a lucra binele prin metode care nu sunt bune:
(…) marxismul ştie să folosească reptilian, prin lepădări de piei şi răsuciri hipnotice, tentaţia tragică a omului care glorifică şi pune la treabă răul seducător ca bine.
Marxismul s-a schimbat azi la suprafață, în esență rămânând aceeași doctrină care vrea să răstoarne valorile fundamentale ale Europei. Lupta de clasă a fost înlocuită cu lupta „de minoritate”, iar stânga continuă visul internaționalist al vechilor marxiști:
(…) de pe la mijlocul anilor ’80, marxiştii au făcut vînt clasei muncitoare. Oare de ce? (…) Muncitorii lumii industriale occidentale se îmburgheziseră. Voiau, prea uman, o viaţă decentă, nu un triumf ideologic. Din clipa în care votul lor a plecat de lîngă socialism, marxiştii i-au înlocuit. (…) Marxiştii au căutat un proletariat nou, o nouă masă de luat în chirie. Şi au găsit-o: minorităţile şi migranţii. Ei sînt noua bază electorală a stîngii şi drumul spre putere al socialismului reconvertit. Aşa vom înţelege, poate, de ce anume stînga occidentală se bate azi pentru eliminarea frontierelor, destructurarea suveranităţii naţionale şi instalarea ideologiei unice (…)
În încheiere, europarlamentarul explică de ce ne privește îndeaproape această chestiune. Și România se confruntă cu o nouă orânduire, în plină construcție – cea a unei Europe lipsite de identitatea sa creștină, reconstruită pe noi valori, artificiale (non-discriminare, multiculturalitate, „diversitate”), care vor putea fi susținute doar prin dogmatism, cenzură și dictatură ideologică (respectiv prin legi și regulamente care combat critica și opoziția, transformând free speech în hate speech, denumind site-urile incorecte politic fake news etc):
Soarta marxismului e Kapitală pentru România. Căci socialismul elitelor occidentale e noua religie a lumii care ne conduce. A celor ce au toată puterea, inclusiv puterea de a ne croi drumul şi valorile. Cei ce ne-au ajutat acum 30 de ani să ne desprindem de marxism, ne vor, azi, încolonaţi la socialism supra-naţional şi anti-individual, la silă de propria cultură şi la cenzura care taie orice zvîcnire de culoare, umor şi critică deschisă (…).
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
