Scuze către mamele casnice din partea unui tătic, după câțiva ani într-un rol similar
Când bloggerul ‘Daddy Fishkins’ a devenit ‘tătic casnic’, după ce soția sa s-a reîntors la serviciu, nu a avut noțiunea a cât de dificilă va fi această sarcină. În acest context, el a publicat pe blogul său un excepțional articol de scuze, din care oricine ar avea ceva de învățat:
< Datorez scuze tuturor femeilor, în special celor casnice. Obișnuiam să cred, ca mulți alți bărbați, că mamele care stau acasă cu copiii lor întreaga zi, ori nu se ocupă cu nimic, ori au o participare insuficientă în familie.
În trecut, eram iritat de faptul că unele lucruri erau nefăcute când mă întorceam acasă de la serviciu. Din păcate, îmi trecea deseori prin minte gândul: ‘trebuie să fie comod să stai toată ziua și să privești la tv’. Cât de mult greșeam…
Începusem bine noul rol și am crezut că puteam susține ritmul menținerii curățeniei din casă, a spălării rufelor și a terminării cinei la ora întoarcerii soției de la muncă. Pentru prima săptămână, am reușit să îndeplinesc sarcinile, iar acum, privind în urmă, nu știu cum am reușit chiar și atât. Nu luasem însă niciodată în considerare blocajele sau provocările diverse care pot interveni în viața dusă acasă cu copiii, pe parcursul întregii zile.
Vă voi oferi o imagine mai detaliată, pentru a-mi demonstra spusele:
6:00 AM: Mă trezesc, îi duc cafeaua soției, îi fac duș fiului meu, îi pregătesc ghiozdanul, verific terminarea temei și spălarea dinților.
6:45 AM: Îmi conduc fiul la stația de autobuz
7:01 AM: Mă întorc acasă la timp pentru a auzi pe fiica mea de 3 ani plângând și cerând clătite și suc. Îi place să mănânce micul dejun în pat, în timp ce își privește emisiunile la TV.
7:02 AM: Fiica mea își primește clătitele și sucul, pentru care obțin și aprobarea ei, dar nu întotdeauna.
7:15 AM: Mă gândesc la un duș, dar nu reușesc să îmi îndeplinesc gândul.
7:30 AM: Soția pleacă la serviciu.
7:30 AM – 9:00 AM: Acest interval de timp este incert. Uneori mai rămân puțin în pat cu fetele, pentru că dacă nu se întâmplă așa, se trezesc imediat si la amiază nu reușesc să mă descurc cu ‘spectacolul’ a două fetițe extenuate și iritate, ca urmare a unei treziri atât de timpurii.
În plus, lucrez în fiecare noapte până la miezul nopții și mai am nevoie uneori de odihnă. Cu toate acestea, un somn cu lovituri cu piciorul sau în cap, cu sărituri, rostogoliri, cereri de jucării la fiecare 15 minute, nu este întotdeauna ceva odihnitor.
9:00 AM: Cum am și rolul de ospătar la restaurantul favorit al copiilor ‘Daddy’s Café’ primesc o comandă de la fetița mea de 3 ani, care dorește ‘șnițel de pui și suc’. După răspunsul că este prea devreme pentru șnițel si suc, aceasta începe imediat o ‘reprezentație’ de 5 minute, care se încheie cu primirea comenzii, fără bacșiș.
9:05 AM: Încerc să mă așez pe canapea, la laptop, pentru a lucra puțin.
9:06 AM: Odrasla mea de 18 luni își mănâncă acum șnițelul și își bea sucul stând pe capul meu…. >
Fishkins continuă să ne descrie mai departe ‘chinurile’ zilnice ale unui tată casnic, în detalii dureroase și uneori triviale, încheind prin a-și oferi scuzele într-un mod impresionant:
< Fiecare zi este diferită. Nu am menționat nimic despre zile în care am fost bolnav, despre prăbușirile de câte o oră, de diversele dezastre întâmplătoare, de sarcinile din afara casei, de castelele pe care trebuia să le construiesc din cuburi, de șamponul pe care trebuia să îl curăț de pe podea, de gelul de vase care trebuia curățat din vasul de apă al câinelui, de reîmpachetarea rufelor curate aruncate de copii în toată casa, de băltoacele lăsate în urmă de copilul care și-a smuls pampersul, de băițele suplimentare din mijlocul zilei, ocazionate de distractiva bălăcire în noroi, de rearanjarea perdelelor care au fost smulse de la locul lor, de reașezarea sertarelor folosite prin casă pe post de mașini și așa mai departe.
Așadar, oricine ajunge acasă de la serviciu, fie soț sau soție, nu au nici cea mai vagă idee despre ce a trăit celălalt pe parcursul acelei zile.
Într-o zi, de exemplu, soția s-a întors acasă, în timp ce eu eram afară, pe alee, privind fetele jucându-se. Ea a coborât din mașină întrebând ‘Cum este cu cina?’.
I-am răspuns că o așteptam să se întoarcă acasă, ca fetele să se poată juca afară.
Ea m-a privit lung și m-a întrebat: ’Ce se întâmplă cu tine în ultima vreme?’
Serios?? Îmi petrecusem ultimele 12 ore, întreaga zi, cu trei monștri și dacă mi-am permis doar câteva minute de repaos în aer liber, care este prima reacție a soției care se întoarce acasă?
Ca încheiere, doresc să ofer scuzele mele sincere fiecărei femei casnice căreia i-am adresat glume sau cu care am vorbit vreodată în termeni negativi. Nu este un lucru ușor, fiind de fapt cel mai dificil job pe care l-am avut.
Cu drag,
Un tată casnic
********************************************************************************************************
Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viață din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne scrieți pe adresa provalorimedia@gmail.com
De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.
În măsura posibilităților dumneavoastră, vă rugăm să sprijiniți financiar acest sait.
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
One Comment