Cum a ajuns un tată să-și crească singur fiul cu sindrom Down

Redactare: Stiripentruviata.ro
Traducerea: Amelia Mocanu
Sursa: AmoMama
Rusul Evgheni Anisimov își crește singur fiul și lucrează pentru conștientizarea societății cu privire la copiii cu afecțiuni de sănătate. Soția sa a divorțat, pentru că nu a vrut să crească băiețelul lor cu sindrom Down.
După ani de încercări, cei doi fuseseră foarte bucuroși să afle că în sfârșit vor avea un copil.
Mișa s-a născut în august 2018 și a fost imediat diagnosticat cu sindrom Down. Cei doi au fost șocați, iar Anisimov recunoaște că a părăsit spitalul în lacrimi, așa cum fac majoritatea părinților în astfel de situații.
Totuși, tatăl a decis să-i ofere lui Mișa cea mai bună viață posibilă, chiar dacă soția nu era de acord. Mama ar fi vrut să plaseze copilul spre adopție, dar soțul a încercat să o încurajeze să-l crească împreună cu el. În cele din urmă, aveau copilul după care tânjiseră, iar el nu avea de gând să se despartă de Mișa doar pentru că nu era bebelușul perfect pe care și-l imaginaseră. Totuși, soția a cerut divorțul și i-a părăsit.
Anisimov a reușit să găsească sprijin la cei din jur: propria mamă l-a ajutat să-l crească pe Mișha, prietenii s-au implicat, iar copilul a primit lapte matern de la mame donatoare.
Tatăl a putut să ia concediu de paternitate și a învățat să aibă grijă de Mișa. Acum băiatul merge la școală și la logoped. Tatăl și fiul se descurcă bine, iar Anisimov folosește rețelele de socializare pentru a împărtăși povești despre alte familii de copii cu dizabilități.
Rusul nu este singurul tată dispus să-și crească singur copilul cu sindromul Down.
Samuel Forrest și soția sa, Ruzan Badalyan, la nașterea primului lor copil, Leo, au aflat că acesta avea sindromul Down. Tatălui, originar din Noua Zeelandă și se părea că fiul său era perfect. Dar în Armenia este rușinos să ai un copil cu dizabilități. Aceștia sunt dați la orfelinat.
După ce tatăl a refuzat să-și dea copilul spre a fi crescut de stat, soția a cerut divorțul. Din fericire, neozeelandezul a organizat o campanie pentru a obține sprijinul necesar ca să se stabilească împreună cu fiul în Noua Zeelandă. Soția și-a reconsiderat decizia, a anulat divorțul, iar acum familia este împreună în Noua Zeelandă.
Este normal ca părinții să se întristeze atunci când află că au un copil cu o afecțiune de sănătate, dar în țările în care un astfel de diagnostic este considerat o rușine pentru familie, acești copii sunt adesea lăsați în orfelinate ani de zile. Mulți dintre ei mor prematur, în timp ce alții îmbătrânesc în orfelinat și sunt trimiși la case pentru adulți cu dizabilități. Unii își găsesc un cămin la familii adoptive din Statele Unite.
Sunt două exemple de tați care și-au asumat copiii, opunându-se presiunii sociale de a-i abandona doar pentru că societatea nu-i consideră perfecți și egali în drepturi cu ceilalți copii și cu toți ceilalți oameni.