Primul draft al scrisorii către Premier din partea FONPC, ONG-ul care a creat strategia ideologizată de educație parentală a ajuns în presă
ActiveNews a publicat un prim draft al unei scrisori pe care Federația Organizațiilor Neguvernamentale Pentru Copil (FONPC) vrea să o trimită Premierului Viorica Dăncilă. Subiectul: exprimarea susținerii pentru versiunea Strategiei Naționale de Educație Parentală care tocmai a fost retrasă de pe site-ul Ministerul Educației Naționale după ce întreaga societate civilă și opinie publică au sesizat derapajele ideologice din document.
Publicistul Cătălin Sturza a avertizat în aceeași zi, printr-un articol semnat pe Stiripesurse.ro, că această federație este principala organizație din spatele documentului și că proiectul era gândit cu dedicație pentru o rețea de educatori deja existentă și formată cu sprijinul UNICEF. Draftul scrisorii, făcut public de ActiveNews.ro, confirmă cele scrise de Sturza.
Primul draft al scrisorii se încheie cu o listă de aproape 70 de semnatari, membri și ne-membri FONPC (cel puțin conform site-ului federației), dintre care însă nu toți își dăduseră acordul pentru document.
Cel mai probabil, nu toți s-au simțit confortabil să se găsească pe listă alături de organizații de extremă stângă care nu sunt membre FONPC, nu au avut niciodată proiecte de sprijinirea copilului și se ocupă exclusiv cu promovarea homosexualității, a feminismului radical și a educației sexuale explicite.
Redăm mai jos primul draft al scrisorii care a ajuns la ActiveNews.ro „pe surse”. Ieri FONPC intenționa să trimită totuși scrisoarea Premierului, asumând-o în nume propriu, fără listă de semnături și în pofida faptului că unii dintre membri încă nu își dăduseră acordul pe text:
Scrisoare deschisă către Prim-Ministrul României, Doamna Vasilica-Viorica Dăncilă
Stimată Doamnă Prim-Ministru,
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) și membrii săi, peste 73 de ONG-uri active în domeniul promovării și protecției drepturilor copilului, împreună cu partenerii săi, peste 100 de Organizații non-guvernamentale, asociații, Universități, vă cer sprijinul în vederea adoptării Strategiei Naționale pentru Educație Parentală 2018-2025.
Ministerul Educației Naționale (MEN) a retras de pe site-ul său „Strategia Națională pentru Educație Parentală 2018 – 2025”, ce trebuia să fie în dezbatere publică până pe 10 iulie, din motive pe care nu le cunoaștem. Suntem însă încrezători că MEN, sprijinit de alte Ministere ale Guvernului pe care îl conduceți, cu susținerea ONG-urilor și asociațiilor semnatare ale acestei scrisori, va face toate demersurile necesare pentru ca această Strategie să fie nu doar aprobată, ci și implementată.
Dezvoltarea Strategiei a fost unul din obiectivele proiectului „Promovarea Strategiei Naționale pentru Educația Parentală” al Fundației Copiii Noștri (FCN), în parteneriat cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil și organizația elvețiană „Formation des Parents – CH” (proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției, prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă).
Strategia a fost realizată de către un grup de experți, cu sprijinul și în parteneriat cu Reprezentanța UNICEF România. Documentul este rezultatul unei demers interinstituțional, la care au luat parte toate ministerele cu responsabilități în domeniul educației parentale: Ministerul Educației Naționale, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), Ministerul Sănătății, autorități locale, Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Inspectorate Școlare județene, Primării
Acest program s-a bucurat de o susținere mare din partea profesioniștilor din toată țara. FONPC și FCN au organizat consultări publice pe tematica strategiei în mai mult de 15 județe din țară, astfel încât mai mult de 1000 de profesioniști din domeniul educației, protecției sociale și sănătății au avut ocazia să-și exprime opinia și să facă completări la documentul aflat în dezbatere.
Educația parentală nu este un subiect recent, în România este discutat de mai bine de 25 de ani, iar în unele județe, ONG-urile au dezvoltat deja programe care și-au demonstrat utilitatea, unele Inspectorate Școlare Județene, Primării și Consilii Județene fiind foarte implicate în susținerea acestor programe. De asemenea, există multe școli, atât în București, cât și în țară, care cu sprijinul Inspectoratelor Școlare, au dezvoltat programe și acțiuni de educație parentală și de comunicare cu părinții. Numai în ultimii doi ani, au participat la astfel de cursuri peste 20.000 de părinți, iar în țară sunt cel puțin 1000 de educatori parentali instruiți pentru a organiza cursuri cu părinții.
De altfel, Programul de Guvernare 2017-2020 include o serie de măsuri ce fac referire la educația parentală, printre care: ”Dezvoltarea sistemului de servicii de educație timpurie, pentru copiii între 0 și 6 ani, prin curriculum adecvat și cadre didactice bine pregătite, dar și prin implicarea părinților, cu dezvoltarea și furnizarea de cursuri parentale, sau dezvoltarea de măsuri de stimulare financiară”.
Studiile arată că, riscurile care derivă din neadaptarea pașilor familiei la viteza schimbării sociale, pot avea efecte negative asupra dezvoltării copilului. Acest lucru este demonstrat de situația actuală în care se află țara noastră: fenomenul de ”bullying” sau hărțuirea verbală sau fizică în școală ia amploare deoarece, astăzi, 1 din 4 copii a fost umilit în fața colegilor și 3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către colegi; în fiecare zi, în medie, 2 copii pe ora au fost victime ale unei forme de abuz în familie sau în societate, mai mult de 1 copil din 2 (52,2%) se află în risc de sărăcie și excluziune socială, 1 din 10 copii a mers la culcare flămând, iar peste 56.737 de copii sunt în sistemul de protecție specială, adică fără îngrijire părintească. Rata abandonului școlar este de 2%, iar rata de părăsire timpurie a scolii de 18.3%. 42% (dintre copiii de 15 ani) sunt analfabeți funcțional (pot citi un text, dar nu-l înțeleg). Rata mortalității materne este cea mai înaltă din UE, de aproape 3 ori mai mare decât media europeană, ajungându-se astfel, la 19 decese la 100.000 de nașteri. România era în 2016 țara membră a UE cu cea mai mare mortalitate infantilă: 7,6 decese la 1.000 nou-născuți vii, de peste două ori mai mare față de media UE. România a înregistrat în 2016 cea mai mare rată din Uniunea Europeană în ceea ce privește nașterile mamelor adolescente.
În partea de introducere a Strategiei se face referire la reticența părinților în ceea ce privește participarea la cursuri de educație parentală și a unor profesioniști datorită faptului că, aceștia idealizează familia tradițională, pe care o consideră drept o formă perfectă de organizare. Studiile arată că, unele din valorilor și practicile care s-au transmis tradițional nu sunt beneficie dezvoltării copilului și nu respectă drepturile copilului. Un exemplu elocvent este acela al pedepsirii și disciplinării copilului prin bătaie. Un studiu arată că, doar 1 din 10 (9%) părinți români nu și-ar lovi niciodată copilul; 1 din 2 părinți (51%) cred că lovirea este pentru binele copilului; împotriva copiilor să fie stopată, în care părinții să-și susțină copiii pentru a merge la școală. Dorim ca toți copiii să aibă acces la protecție, la o familie care să fie capabilă să-i hrănească, să-i educe și să-i sprijine în toate acțiune lor.
Principiile după care ”Strategia Națională de Educație Parentală 2018-2025” se ghidează, sunt cele care guvernează Drepturile Omului, respectând toate Convențiile pe care România lea semnat și ratificat, precum și legislația în vigoare. Suntem convinși că, prin asumarea principiilor diversității, cum ar fi echilibrul între sexe, incluziunea persoanelor cu dizabilități, respectarea diferențelor culturale și reflectarea în organizațiile și instituțiile în care lucrăm a diversității societății, vom crea o lume mai bună pentru copiii noștri, în care șansele sunt egale, iar dreptul la libera exprimare este respectat. Ne dorim să ne creștem copiii, astfel încât să înlăturăm stereotipurile de gen, care influențează traseele de viață diferite ale fetelor și băieților, în acord cu legislația națională anti-discriminare și cu standardele Națiunilor Unite și ale Comisiei Europene în acest domeniu.
Strategia conține și măsuri care vor asigura pentru toți tinerii, ca viitori părinți și pentru actualii părinți, posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile parentale și de a învăța practici pozitive de creștere, îngrijire și educare a copiilor. Măsurile pe care strategia le va lua, sunt adaptate la cerințele familiei actuale. Modificările profunde și rapide ale mediului social, în condițiile unor schimbări marcate de perioada post-modernității, au efecte dintre cele mai semnificative în spațiul familial. Astăzi, în România, trebuie să ne gândim la nevoile tuturor copiilor, nu doar la acei copii care trăiesc în familia tradițională, ci și la nevoile copiilor care cresc în familii mono-parentale, cu părinți divorțați, familii adoptive, familii substitutive (asistenți maternali), la părinți plecați la muncă în străinătate etc.
Semnatarii acestei scrisori vă cer să ne transmiteți public decizia dumneavoastră cu privire la demersurile pe care Guvernul le va iniția, pentru ca această Strategie să fie una operațională. FONPC și partenerii săi își exprimă disponibilitatea și susținerea pentru Ministerul Educației Naționale, în vederea finalizării Strategiei.
Nevoia de a iniția o Strategie Națională în domeniul educației parentale a reieșit, în mod evident, în urma unor demersuri consecvente ale Ministerului Educației Naționale și a altor parteneri sociali (inclusiv o cercetare la nivel național), cu o experiență relevantă în domeniu. O astfel de Strategie va crea un cadru de acțiune coerent, pe care se vor baza viitoarele programe și servicii pentru copil și familie. Scopul Strategiei este de a-i asigura fiecărui copil un mediu familial adecvat, pentru a-și atinge potențialul maxim de dezvoltare și pentru a deveni un adult responsabil.
Strategia, prin obiectivele și direcțiile de acțiune, va contribui la formarea unor atitudini și percepții ale părinților, familiilor și comunităților axate pe promovarea unui mediu pozitiv, în care copiii și tinerii pot să crească și să se dezvolte, să-și valorifice la maxim potențialul lor fizic și psihic nativ. Cu alte cuvinte, strategia va contribui la sprijinirea părinților, astfel încât violența împotriva copiilor să fie stopată, în care părinții să-și susțină copiii pentru a merge la școală. Dorim ca toți copiii să aibă acces la protecție, la o familie care să fie capabilă să-i hrănească, să-i educe și să-i sprijine în toate acțiune lor.
Principiile după care ”Strategia Națională de Educație Parentală 2018-2025” se ghidează, sunt cele care guvernează Drepturile Omului, respectând toate Convențiile pe care România lea semnat și ratificat, precum și legislația în vigoare.
Suntem convinși că, prin asumarea principiilor diversității, cum ar fi echilibrul între sexe, incluziunea persoanelor cu dizabilități, respectarea diferențelor culturale și reflectarea în organizațiile și instituțiile în care lucrăm a diversității societății, vom crea o lume mai bună pentru copiii noștri, în care șansele sunt egale, iar dreptul la libera exprimare este respectat. Ne dorim să ne creștem copiii, astfel încât să înlăturăm stereotipurile de gen, care influențează traseele de viață diferite ale fetelor și băieților, în acord cu legislația națională anti-discriminare și cu standardele Națiunilor Unite și ale Comisiei Europene în acest domeniu.
Strategia conține și măsuri care vor asigura pentru toți tinerii, ca viitori părinți și pentru actualii părinți, posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile parentale și de a învăța practici pozitive de creștere, îngrijire și educare a copiilor. Măsurile pe care strategia le va lua, sunt adaptate la cerințele familiei actuale. Modificările profunde și rapide ale mediului social, în condițiile unor schimbări marcate de perioada post-modernității, au efecte dintre cele mai semnificative în spațiul familial. Astăzi, în România, trebuie să ne gândim la nevoile tuturor copiilor, nu doar la acei copii care trăiesc în familia tradițională, ci și la nevoile copiilor care cresc în familii mono-parentale, cu părinți divorțați, familii adoptive, familii substitutive (asistenți maternali), la părinți plecați la muncă în străinătate etc.
Semnatarii acestei scrisori vă cer să ne transmiteți public decizia dumneavoastră cu privire la demersurile pe care Guvernul le va iniția, pentru ca această Strategie să fie una operațională. FONPC și partenerii săi își exprimă disponibilitatea și susținerea pentru Ministerul Educației Naționale, în vederea finalizării Strategiei.
Vă invităm, stimată Doamnă Prim-Ministru, să participați la cursurile de educație parentală, pe care membrii FONPC le organizează, și veți vedea că scopul nostru este acela de întări familia și a face cât mai mulți copii fericiți.
Citez din cele afirmate de un copil de 8 ani, după ce părinții lui au participat la unul dintre cursuri de educație parentală susținut în județul Vaslui: ”Părinții mei sunt mult mai calmi după ce merg la aceste cursuri, nu mai țipă la mine, au timp și pentru mine și nu mă mai bat”.
De altfel, la conferința de final a proiectului „Promovarea Strategiei Naționale pentru Educație Parentală” din 22 februarie 2018, peste 170 de persoane din peste 10 județe ale țării, profesioniști din domeniul educației, sănătății, asistenței sociale, jurnaliști, precum și reprezentanți ai Parlamentului, Guvernului, ai Ambasadelor, ai cultelor religioase și autorităților publice, organizațiilor internaționale și ONG-urilor, și-au exprimat susținerea pentru dezvoltarea unor programe de educație parentală. Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române, ai Patriarhiei, precum și cei ai Bisericii Catolice – Arhiepiscopia Romano-Catolică din București și-au afirmat, în cadrul conferinței, sprijinul pentru derularea programelor de educație parentală și pentru cooperarea inter-instituțională și civică în vederea implementării acestei Strategii.
Semnează și susțin Strategia Națională pentru Educație Parentală 2018-2025:
1 Agenția Împreună
2 Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
3 Asociația Accept România
4 Asociația ANAIS
5 Asociația Ateliere Fără Frontiere
6 Asociația Ema
7 Asociația E-Romnja
8 Asociația Front (Feminism România)
9 Asociația Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului (GRADO)
10 Asociația HoltIS
11 Asociația Mame pentru Mame
12 Asociația Matka
13 Asociația Medicover
14 Asociația Necuvinte
15 Asociația PAS ALTERNATIV
16 Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen (A.L.E.G.)
17 Asociația Pro Democrația
18 Asociația Română Anti-SIDA (ARAS)
19 Asociația Romanian Women’s Lobby
20 Asociația Secular-Umanistă din România (ASUR)
21 Asociația Sens Pozitiv
22 Asociația Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință
23 Asociația SPICC
24 Asociația Tineri pentru Tineri
25 Asociația Tinerii Uniți
26 Asociația Transcena
27 Asociația Umanistă Română
28 Asociația Valentina România
29 Center for Independent Journalism
30 Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO)
31 Centrul de Mediere și Securitate Comunitară
32 Centrul de Resurse Juridice (CRJ)
33 Centrul de Resurse pentru participare publică (Ce-Re)
34 Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)
35 Centrul FILIA
36 Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE)
37 Centrul pentru Inovare Publică
38 Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională
39 Consiliul Tineretului din România
40 Consiliul Tinerilor Instituționalizați
41 Euroregional Center for Public Initiatives (ECPI)
42 Federația Caritas România
43 Federația Democrată a Romilor
44 Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS)
45 Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copil – FONPC (73 ONG-uri)
46 Federația VOLUM
47 Fundația Concordia România
48 Fundația Copiii Noștri
49 Fundația Gabriela Tudor
50 Fundația Hope and Homes for Children
51 Fundația Județeană pentru Tineret Timiș – FITT (30 de organizații neguvernamentale de tineret membre), singurul centru de tineret din România acreditat de Consiliul Europei
52 Fundația Parada România
53 Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
54 Fundația Roma Education Fund Romania
55 Fundația Română pentru Copii, Comunitate și Familie (FRCCF)
56 Fundația Terre des Hommes-Elveția
57 Inițiativa România
58 Institutul Prezentului
59 Median Research Centre (MRC)
60 Oana Băluță – Conferențiar SNSPA
61 Organizația ActiveWatch
62 Organizația Miliția Spirituală
63 Organizația MozaiQ
64 Romanian Harm Reduction Network (RHRN)
65 Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală
66 Societății de Analize Feministe AnA
67 SOS Satele Copiilor România