religie

Ministerul Justiției propune ca Biserica Ortodoxă Română să se implice în reintegrarea socială a foștilor deținuți

de Redacția Stiripentruviata.ro

Ministerul Justiției atrage atenția că pentru depășirea perioadei critice post-detenție, care prezintă un risc ridicat de recidivă, este necesară existența unor structuri care să aibă în atribuții preluarea persoanelor care se liberează, să ofere servicii integrate, specializate și să monitorizeze cazurile preluate. În afară de serviciile sociale oferite de autoritățile locale, în rețeaua de suport ar trebui incluși voluntari, poliția comunitară, organizații neguvernamentale, agenți economici și reprezentanți ai Bisericii, scrie în Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024, lansată în dezbatere publică de Ministerul Justiției.

„Având în vedere procentul crescut al populației de rit ortodox (89,57% din persoanele custodiate), implicarea Bisericii Ortodoxe Române, alături de reprezentații altor culte religioase recunoscute la nivel național, este relevantă și din perspectiva acţiunilor de diminuare a marginalizării sociale și de sprijinire a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, la întoarcerea în mediul de provenienţă. Colaborarea preotului capelan de penitenciar cu parohiile, centrele social-filantropice și mănăstirile ortodoxe, prin valorificarea reţelei de suport social-filantropic a BOR, ar putea contribui semnificativ la susţinerea persoanelor aflate în detenţie, care urmează să revină în comunităţile de provenienţă”, se arată în documentul semnalat joi de hotnews.ro.

Nici unul dintre cei peste 20.000 de deținuți nu au urmat în 2017 și 2018 un curs de calificare profesională în cadrul proiectelor cu finanțare europeană, în vreme ce în programele agențiilor de ocupare a forței de muncă au fost incluse mai puțin de 700. În 2014 numărul acestora depășea 2.000.

Calificarea profesională reprezintă una dintre condițiile de bază care contribuie la reintegrarea foștilor deținuți.

Potrivit documentului, la nivelul primului semestru al lui 2019, 65,23% dintre deținuți au declarat că nu dețineau o meserie/profesie, iar 74,77% au declarat că nu aveau o ocupație.

„Calificarea/recalificarea profesională reprezintă una dintre condițiile de bază care contribuie la reintegrarea post-detenție, asigurând foștilor deținuți oportunitatea identificării unui loc de muncă, implicit și a unei surse de venit, în măsură să susțină independența individuală. Pentru concretizarea acestui obiectiv, este necesară asigurarea unei orientări profesionale și vocaționale mai bune a deținuților, astfel încât oferta de formare profesională să fie în acord cu cerințele pieței muncii și cu nivelul de studii al persoanelor private de libertate. În acest sens, se impune elaborarea, anual, la nivelul sistemului penitenciar, a unui plan de formare pentru persoanele private de libertate, care să fie analizat și inclus în planul de formare profesională al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă”, se arată în strategie.

Printre problemele identificate la ieșirea din penitenciar sunt: lipsa actelor de identitate,dificultăți privind revenirea în familie și comunitate, lipsa unei locuințe/unui adăpost, lipsa resurselor financiare/lipsa hranei sau a îmbrăcămintei, dificultăți privind accesul pe piața muncii, în contextul existenței cazierului judiciar și lipsa de suport din partea comunității. Foștii deținuți au la dispoziție, după părăsirea penitenciarului, două săptămâni să reușească, susțin autorii unui studiu citat în strategie.


Ai un comentariu despre acest articol? Adaugă-l

mai jos în caseta „Lasă un răspuns”


Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la

stiripentruviata@gmail.com


DISCLAIMER: Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură şi violenţă. Dar, după cum confirmă şi CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă şi libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără şi avortul sau atracţia pentru persoane de acelaşi sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de ameninţarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.


Taguri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole relaționate

Back to top button
Close