Italia: o fetiță este dată în plasament într-un cuplu de homosexuali
18 noiembrie 2013
Un tribunal pentru copii din Bologna tocmai a aprobat plasamentul unei fetițe de trei ani în cadrul unui cuplu de homosexuali de vârstă medie, pe motiv că ei satisfac toate criteriile legii adopției, în timp ce adopția de către homosexuali nici măcar nu e permisă de lege în Italia.
Tribunalul, prezidat de Giuseppe Spadaro, a ținut cont de faptul că cei doi bărbați au un serviciu bine plătit și că ei formează, în termenii unui raport al serviciilor sociale bologneze, un «cuplu stabil și fiabil» și că, în consecință, ei pot asigura «liniștea și bunăstarea copilului».
În condițiile în care procedura de adopție nu e deschisă decât pentru cuplurile căsătorite, iar «căsătoria» gay nu este legalizată în Italia, plasarea copiilor într-o familie de probă (temporar în acest caz, pentru o perioadă de doi ani) este mai puțin reglementată iar de-a lungul anilor condițiile s-au relaxat. În mod tradițional sunt preferate familiile care au deja copii; fiind favorizate cele formate din doi adulți, cele monoparentale fiind foarte rar avute în vedere. Totuși, din ianuarie anul curent, Curtea Supremă a decis că homosexualii celibatari pot să primească copii în calitate de «familii de probă».
Așadar, nouă jurisprudența lărgește încă puțin acceptarea de către societate a cuplurilor gay.
Procurorul general al Bologniei, Ugo Pastore, a făcut apel la această hotărâre pe motiv că tribunalul nu a cunoscut bine obligația ca familia de probă să aibă și alți copii, acest tip de comunitate familială fiind prioritară, cum am spus. « Puțin contează», a declarat el, «că adulții ce fac cerere de adopție sunt homosexuali». Această declarație contribuie încă și mai mult la propășirea ideii că «familiile» homosexuale sunt familii ca și cele heterosexuale.
Franco Grillini, aparținând grupării Gaynet, vede în asta principalul motiv de satisfacție al acestei decizii judecătorești, subliniind că, de altfel, în lume ar fi considerat ceva «perfect normal».
Însă, câteva precizări făcute de judecători sunt demne de remarcat:
«Dintr-un alt punct de vedere decât cel strict juridic trebuie ținut cont de aceea că, așa cum arată recenta cazuistică asupra legitimității, în absența certitudinii științifice sau a datelor experimentale, convingerea potrivit căreia a trăi într-o familie construită în jurul unui cuplu homosexual poate fi ceva dăunător pentru echilibrul psihologic al copilului, constituie o simplă prejudecată, având în vedere că vorbim de-o instituție cu caracter strict temporar la această familie de probă».
Cei trei judecători citează și raportul serviciilor sociale, care atârnă greu în acest proces al birocrației judiciare.
Dacă serviciile sociale au ales pentru fetiță un cămin fără copii, «este pentru a evita ca minora să fie într-o confuzie a rolurilor părintești (…), deoarece ea provine dintr-un nucleu monoparental unde avea deja o soră și unde cunoștea clar reperele părintești care, având în vedere lungile perioade de absență paternă, ar fi putut fi compromise dacă ea ar fi fost inserată într-o familie de tip tradițional constituită de-un nou cuplu parental și ceilalți copii ai lor».
Nu v-ați fi gândit niciodată la asta, pariez! Și dacă totuși nu vi se pare limpede că apa de izvor, să continuăm citatul :
Pe baza observațiilor, responsabilii serviciilor sociale, precizează judecătorii, au remarcat că fetița «s-a raportat totdeauna la figuri feminine, fie că se afla într-o comunitate socială oarecare, fie în propria sa familie de origine, astfel că s-a considerat oportună plasarea ei într-un context exclusiv masculin, în întregime devotat ei, fie asta și doar pentru o perioadă determinată».
Dincolo de aceste explicații, reținem totuși două lucruri. Primul e recurgerea la un soi de precauție pe dos, unde presupunem un risc chiar înainte ca el să fi apărut vreodată în alte situații asemănătoare. Al doilea îl constituie ideea că fetița ar avea neapărat nevoie de-un «referent masculin» după ce-a petrecut toată viața ei de până atunci într-un univers exclusiv feminin.
Familiile unisex ar avea așadar probleme?
Sursă: Le blog de Jeanne Smits
Traducere: Daringa Alina