Comportamente ale adolescenților care cresc riscul de depresie în mod neașteptat
Un studiu recent arată existența unui grup de adolescenți cu „risc invizibil” – cei care stau mult pe canalele de Social Media și nu dorm și nu fac mișcare suficient sunt în pericol de a dezvolta tulburări mentale serioase.
Adolescenții cu risc de depresie, anxietate și suicid își arată de obicei suferința. Comportamentele riscante – consumul de alcool, drogurile, fumatul și absenteismul – pot alerta părinții și profesorii în privința problemelor existente.
Dar un studiu recent, publicat în revista World Psychiatry, a identificat un alt grup de adolescenți cu risc aproape la fel de ridicat de a suferi aceleași tulburări ca și colegii lor de generație din grupa de risc: cei care utilizează excesiv site-urile de socializare, nu dorm suficient și au un stil de viață sedentar. Ceea ce pare a descrie mai orice adolescent de pe planetă.
Eu însumi am două replici eterne pentru copilul meu de 16 ani: „Mai lasă telefonul” și „E târziu, treci la culcare”. Dar studiul arată că cei cu risc maxim sunt tinerii care fac toate aceste trei lucruri simultan.
Pentru că aceste comportamente, luate individual, nu ridică semnale de alarmă, grupul de risc proaspăt descoperit a primit denumirea de „risc invizibil” de la autorii studiului.
„Într-un fel, pentru ei e mai probabil să treacă neobservați”, spune Vladimir Carli, cercetător la Centrul Național pentru Prevenirea și Cercetarea Suicidului Bolnavilor Mintal din cadrul Karolinska Institute din Suedia. „Dacă cei mai mulți părinți, profesori și clinicieni reacționează când văd un adolescent care consumă droguri sau bea, în cazul unuia cu comportamente liniștite precum privitul la TV, sedentarismul sau lipsa de somn, aceștia pot trece ușor peste caz”.
Autorii studiului au intervievat 12.395 elevi între 14 și 16 ani din 11 țări europene și au analizat nouă comportamente considerate „de risc”: consumul excesiv de alcool, consumul de droguri ilegale, fumatul intens, lipsa de somn, greutatea corporală excesivă, greutatea corporală sub limită, obiceiurile sedentare, prezență intensă pe site-uri de socializare, absenteismul. Obiectul studiului a fost identificarea unei corelații între aceste comportamente și tulburările mintale la adolescenți.
Aproximativ 58% dintre subiecți au avut foarte puține sau zero dintre comportamentele riscante. Circa 13% le prezentau pe toate. Iar 29%, așa-numitul „grup invizibil”, a avut scoruri ridicate la 3 comportamente precise: 5+ ore zilnic la televizor, jocuri sau Internet fără legătură cu școala; sub 6 ore de somn pe noapte; neglijarea altor activități sănătoase, precum sportul.
Grupul cu scoruri mari la toate comportamentele a avut probabilitatea cea mai ridicată pentru depresie; în total cca 15% a raportat simptome specifice, comparativ cu 4% pentru grupul cu risc minim. Dar grupul „invizibil” a fost foarte aproape, cu 13%.
Rezultatele s-au repetat și în cazul anxietății, cu 9% pentru grupul de risc, 2,5% pentru grupul cu risc scăzut și 8% pentru „invizibili”. În plus, din primul grup 10% au raportat tentative de suicid, comparat cu mai puțin de 2% pentru grupul de risc scăzut. Invizibilii au raportat 6% – de trei ori mai mult.
Rezultatele i-au surprins pe oamenii de știință. „Datele ne-au luat prin surprindere. Grupurile de risc major și de risc scăzut sunt logice. Dar al treilea nu a fost numai neașteptat, ci a reieșit și că este atât de mare – aproape o treime dintre subiecții studiați – încât a devenit descoperirea cea mai importantă a studiului nostru”.
Carli și echipa sa nu sunt singurii care atrag atenția asupra efectului dat de lipsa de somn, social media și lipsei de mișcare când apar împreună. Într-o lucrare publicată pe blogul New York Times Motherlode, Jessica Lahey, mamă și educator deopotrivă, argumentează că adolescenții au nevoie de cel puțin nouă ore de somn pe noapte, dar deseori ajung chiar și la doar șapte.
Pentru a corecta acest lucru, ea sugerează părinților să ia niște măsuri, inclusiv să se asigure că în dormitorul copiilor nu funcționează electronice. „Laptopurile, teleoanele și tabletele emit 30 – 50 lux, cam jumătate din lumina din cameră, mai mult decât suficient pentru a afecta ritmurile circadiene și a tulbura producția de melatonină”, spune ea. Lahey este o susținătoare a exercițiului fizic, explicând că persoanele care exersează de trei ori pe săptămână câte 30 de minute au parte de 45 de minute până la o oră de somn în plus în cele mai multe nopți.
Carli, a cărui muncă este parte a unui proiect european, Saving and Empowering Young Lives in Europe, spune că unul dintre punctele semnificative ale cercetării sale este acela că oferă un mod de alertare precoce a părinților, educatorilor și profesioniștilor în privința posibilelor tulburări mintale la adolescenți. O identificare rapidă a lor, împreună cu sprijin și tratament adecvat, este cea mai bună metodă de a preveni tragedii mai târziu.
„Probabil că adulții nu interpretează aceste comportamente ca riscante sau ca semnale de alarmă. Dar adevărul este altul. Nu înseamnă că orice adolescent care nu doarme sau se joacă prea mult este în pericol. Dar aceste semne înseamnă că trebuie să fim precauți”, spune el.
Sursa: http://time.com/7446/think-you-know-when-a-teen-is-at-risk-think-again/
Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viață din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne scrieți pe adresa provalorimedia@gmail.com
În afară de traducerea unor articole avem nevoie și de voluntari care să realizeze prescurtări în limba română ale unor articole din engleză. Mai multe detalii le puteți afla aici.
De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
