„Când eram însărcinată în luna a opta, medicul mi-a spus: «Clar că îți fac avort»”

de Iuliana Pîrvu, Facebook
Adaptare după Live Action

Când intri în casa lui Nicole și Steven, ai sentimentul că aceștia sunt niște părinți care chiar se bucură din plin de cei trei copii ai lor. Îl vei găsi pe Steven alergând pe holul îngust al casei lor, în timp ce toți copiii țipă încântați, alergând ca să-l prindă. Nicole gătește, în timp ce le explică celor mai mici că nu pot urca pe masă să o ajute, deoarece oala de gătit este fierbinte și își pot frige mânuțele. Pe Titus, singurul lor băiat, o să-l vezi făcând cascadorii în ce familia îl aplaudă. Sunt o familie care se bucură de micile momente frumoase ale zilei și de amintirile pe care le-au strâns de-a lungul anilor.

Intrând în casa lor, nu ți-ai da seamna niciodată de calvarul prin care au trecut cu aproape patru ani în urmă. Atunci Nicole era însărcinată cu Titus în opt luni. Era cel de-al doilea copil al lor. Nicole își plănuia să nască la domiciliu și poate de aceea nu-și amintește exact de ce a făcut o ecografie în acea zi, care putea fi fatală, dar care a fost miraculoasă.

În timpul ecografiei, Nicole a simțit clar că ceva nu era în regulă. Doctorul nu a spus nimic, dar l-a sunat pe un altul. Aceștia se consultau în timp ce se uitau la ecran și nu-i spuneau nimic lui Nicole, care se simțea neajutorată. Din anumite motive, Nicolei i-a trecut prin minte ideea că este vorba despre spina bifida, așa că a întrebat: „- Este spina bifida? ”

Doctorul i-a arătat ce a văzut pe ecran, nu i-a spus nimic concret ci doar că ceva nu era bine. Nicole și Steven au fost trimiși imediat la un specialist.

Pe un monitor cu ultrasunete, doctorul specialist le-a arătat problemele care erau. În timp ce îl vedeau pe Titus cum își mișca brațele, capul, iar inima îi bătea, specialistul l-a diagnosticat cu spina bifida și hidrocefalie.

Amintindu-și acel moment, Nicole mărturisește:

«Doctorul a spus că este cea mai mare leziune pe care a văzut-o vreodată, că fiul nostru probabil nu va merge niciodată singur la baie; nu va merge și nici nu va vorbi. A zis toate astea pe baza unei ecografii care nu a durat mai mult de 30 de secunde. Mi-a zis „clar că îți fac avort.” Chiar atunci când doctorul a spus asta am văzut cum îi bătea inima lui Titus, iar el se mișca. Doctorul era convins că Titus va fi practic ca o legumă, că va fi retardat mental și că ar fi nedrept pentru el să-l nasc.»

În acel moment, Nicole și Steven și-au dat seama că rolul lor în viața lui Titus va fi cu mult mai mult decât cel de „părinte”. Rolul lor era acum și de „avocat”. Fără să vorbească între ei, atât Nicole, cât și Steven știau că nu vor accepta avortul ca „soluție” – indiferent care era adevărul despre Titus.

Nicole i-a zis doctorului:

«Conform credinței noastre, credem că fiecare viață este prețioasă, că este un dar de la Dumnezeu, indiferent dacă este „normală” sau „perfectă” ori nu.»

De asemenea, Nicole și-a dat seama că a fost voia lui Dumnezeu să facă ecografia. Un alt medic i-a spus mai târziu Nicolei că, dacă ar fi născut la domiciliu, fie ea, fie Titus ar fi murit cu siguranță din cauza infecției.

„Nimic nu a fost lăsat la întâmplare.Totul a avut o rânduială”, a spus emoționată Nicole.

Când Titus s-a născut prin cezariană, lui Nicole i s-a permis doar să-i vadă fața. Nu l-a putut atinge mai mult de două zile după operația de urgență. S-a recuperat după leziunea ce o avea în zona lombară după înlăturarea chistului de mărimea unei mingi. Chiar dacă nu l-a putut atinge, ea a refuzat să stea departe de Titus. A dormit pe podeaua de la Unitatea de terapie intensivă neonatală pentru a fi lângă el.

Dumnezeu a sfidat știința doctorilor

Nicole crede cu tărie că Dumnezeu a sfidat cunoștințele și înțelepciunea umană prin viața lui Tit. Credința ei creștină puternică o determină să creadă că Dumnezeu este mai presus de predicțiile oamenilor.

Ea spune cu încredere că Domnul a dat familiei sale tot ce a avut nevoie pentru a depăși greutățile îndurate de Tit. Este greu? Da. Există durere? Da. Dar curajul și drăgălășenia lui Titus copleșesc orice altceva. El continuă să demonstreze că predicțiile „specialistului” au fost greșite:

«Fiecare reper privind dezvoltarea sa a fost atins de Tit înainte de termen sau imediat după. Este foarte inteligent și capabil. Titus nu se plânge și nu face tam-tam pentru faptul că nu poate merge singur sau din orice alt motiv. Îi place să facă ceea ce fac băieții de vârsta lui. El cunoaște literele, numerele și formele – le știe de când avea doi ani și jumătate. Nu am vrea să fie altfel. Titus este cu siguranță un plus uriaș pentru familie. Așa l-a făcut Dumnezeu – eu cred în totalitate acest lucru.»

Nicole crede că două lucruri au ajutat-o să treacă prin șocul diagnosticului lui Titus și i-au oferit tăria de a-l naște: credința ei puternică în Hristos și anul petrecut la un centru pentru femeile în criză de sarcină din California.

Acolo i-a sporit încrederea în faptul că într-adevăr fiecare copil este prețios și merită șansă de a se bucura de viață. De asemenea, Nicole este de părere că adesea părinții iau prea în serios cuvintele medicilor și încep să se întrebe: „Chiar pot să mă descurc? Este într-adevăr drept față de copilul meu?”

Când Nicole a fost întrebată ce le poate spune părinților care se confruntă cu un diagnostic asemănător, ea a spus:

„Le-aș spune că mereu eu am gândit așa: Dumnezeu fie mă știe, fie nu. El știe dacă am nevoie de asta sau nu. Orice s-ar întâmpla în viața mea este voia Lui cu mine. Asta înseamnă că pot muta chiar și munții din loc. Dacă acest copil cu probleme sau afecțiuni este voia Lui pentru mine, înseamnă că pot trece prin asta. De credeți pe cineva care vă spune dintr-o perspectivă umană ce la ce puteți sau nu face față, nu Îl cunoașteți pe Dumnezeu. El are puterea de a fi cel mai mare medic. În condiția noastră umană nu ar trebui să încercăm să schimbăm lucrurile sau să facem ceva fără să avem în vedere toate posibilitățile.”

Nu poți ști totul despre copil înainte să se nască

Nici informațiile pe care medicul i le-a dat Nicolei nu au fost corecte în totalitate. Nu poți ști niciodată toate datele despre copilul tău nenăscut înainte ca acesta să se nască. Nicole crede că nu există nicio modalitate care să hotărască uciderea unui copil în pântece. Cu atât mai puțin se poate decide asta pe baza unei ecografii sau a unui test.

«Prin intermediul unei ecografii nu poți cunoaște pe deplin un bebeluș și nu poți ști orice despre el, cum este cu adevărat. Doctorul nu avea cum să știe exact tot ce a spus că știe despre fiul meu doar după ce s-a uitat pe acel monitor. Oricum, de multe ori, ecografiile sau testele sunt greșite: când mama spune: „fie ce-o fi”, copilul se naște și totul este în regulă Cum te-ai simți dacă cineva ți-ar arăta copilul tău la cinci ani, dacă l-ar aduce chiar în fața ta – ai fi fericită că i-ai luat viața?

Despre Titus, fiul ei, Nicole a zis:

„Imediat după naștere, viața lui a fost o mărturie. E atât de jucăuș – toți cei care îl întâlnesc îl iubesc. Este un copil cu adevărat special. Și aproape tot ce a spus medicul (în afară de diagnosticul de spina bifida și hidrocefalie) a fost complet greșit.”

Nicole crede că părinții ar trebui să se informeze deoarece, cunoașterea este putere. Medicii sunt importanți, spune ea, au și ei rolul lor, dar tu ești părintele. Cu cât înțelegi mai multe despre orice situație prin care ai putea să treci , cu atât vei avea mai multă putere să depășești împrejurările dificile și imprevizibile. De-a lungul anilor lucrurile s-au schimbat în bine pentru bebelușii născuți cu spina bifida și alte afecțiunii, astfel încât ei pot avea o viață absolut normală.

Desigur, valoarea unei persoane nu se măsoară în funcție de normalitatea ei (indiferent de situație!). Este adevărat însă că oamenii au o percepție foarte greșită în ceea ce privește potențialul pe care îl au persoanele cu sindrom Down, spina bifida și alte „dizabilități”. În final, Nicole a spus: „Nu aș vrea să fie altfel … Nu contează cum este sau nu este copilul, el este oricum un dar!”