de Gabriella Morrongiello, The Daily Signal
Antreprenorii creștini Joe și Ann Baker influențează mișcarea pro-viață fără a ieși măcar din mașinile lor.
La scurt timp după ce s-au căsătorit în 2011, familia Baker a fondat „Salvați Berzele”, o organizație non-profit menită să determine femeile recurgă la avort să aleagă viața.
Echipat cu tehnologie de ultimă oră și o rețea de voluntari, organizația „Salvați Berzele” a mobilizat mișcarea pro-viață prin parcarea microbuzelor organizației în fata clinicilor unde se practică avorturi și oferind femeilor ecografii, teste de sarcină și consiliere – toate pe gratis.
„Multe dintre femeile care se îndreaptă spre o astfel de clinică nu sunt sută la sută convinse să avorteze. Unele doar așteaptă ca cineva să le ofere suport legat de sarcină”, susțin „Berzele” pe website-ul lor.
Fiecare dintre aceste microbuze Mercedes, modificat în funcție de cerințele „Berzelor”, costă în jur de 100 000 de dolari, și oferă o atmosferă „de siguranță și confort”.
Deși ocupă un singur loc de parcare, microbuzele sunt făcute să pară spațioase. În interior, ele sunt dotate cu locuri capitonate cu pluș care se pot încălzi electric, având integrată și o funcție de masaj. De asemenea, există o toaletă, Wi-fi, iar consilierul poate regla lumina, temperatura și muzica utilizând Ipad-ul.
Vice-președintele „Berzelor”, Paul Isaacs, spune că organizația a primit de la înființare până acum doar feed-back pozitiv. Acum organizația are ca și scop dezvoltarea în așa fel încât serviciile să fie accesibile cât mai multor femei.
„În ianuarie anul trecut aveam doar un microbuz pe teren. Ne chinuiam și ne dădeam silința cum puteam, având în vedere că suntem o organizație non-profit. Acum avem opt sau nouă vehicule, iar în următoarele cinci luni vom adăuga câte un nou microbuz în fiecare lună”, a declarat Paul Isaacs la cea mai recentă întrunire a The Heritage Foundation.
Potrivit lui Paul Isaacs, 84% din femeile care au făcut avort cred aceasta era singura lor soluție. Scopul „Berzelor” este să reducă acest procentaj.
„Vrem să venim în ajutorul femeilor care se află în acestă situație și să le oferim posibilitatea de a face o alegere diferită de cea a avortului.”
De când au lansat unitățile medicale mobile, „Berzele” au putut vedea rezultatele remarcabile ale eforturilor lor. Conform website-ului lor, trei din cinci femei care s-au urcat într-un astfel de microbuz au ales să păstreze copilul.
„Când o femeie își vede copilul, îi aude bătăile inimii și știe că va avea susținere pe viitor, probabilitatea ca acea femeie să păstreze copilul crește enorm.”
Paul Isaacs a identificat și impactul pe care aceste microbuze îl au asupra industriei avortului în sine, nu doar asupra femeilor.
„Este uimitor cum uneori clinicile nu deschid pentru a face avorturi, doar pentru că unul dintre microbuzele noastre este parcat acolo.
Conform datelor statistice 2014 Index of Culture ale The Heritage Foundation, rata avorturilor efectuate de femeile cu vârstă cuprinsă între 15 și 44 de ani, din Statele Unite, a scăzut cu patru avorturi la mia de femei între 2001 și 2011, acesta fiind tendința încă din 1980.
Susținătorii avortului au răspuns cu eforturi din ce în ce mai mari acestei tendințe, încercând să „umanizeze” avortul și utilizând mijloace la modă precum artele, internetul și Hollywood-ul.
Astfel, avortul este promovat ca o modalitate de a face femeile să se simtă și să pară puternice, campanii precum „1 din 3” încurajând eforturile de destigmatizare a avortului.
Numită după statisticile conform cărora una din trei femei face un avort pe parcursul vieții ei, această campanie este un proiect web care cere femeilor ce au făcut avort să împărtășească povestea lor pe suport video sau în scris (protejate de garanția anonimatului), astfel încât „să se construiască un sentiment de compasiune, empatie și suport în accesarea avortului ca serviciu medical elementar.”
„Am făcut două avorturi. Primul când aveam în jur de 25 de ani. Locuiam cu prietenul meu de atunci și eram necăsătorită. Eram setați pe carierele noastre și doream să fim căsătoriți înainte de a avea un copil. Nu am simțit niciun fel de vină sau remușcare. Am simțit că am făcut alegerea corectă”, povestește una dintre femei. Altă femeie scrie: „Am păstrat poza cu ecografia într-un plic cu dată pe el. Am pus plicul într-un sertar și, odată cu închiderea sertarului, am închis și acel moment din viața mea.”
Alte încercări de destigmatizare a avortului includ cea mai recentă decizie a PBS de a da publicului spre vizionare un documentar centrat pe doctorii care efectuează avorturi pentru sarcini avansate. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda protestatarilor pro-viață, care sunt și ei plătitori de taxe. Hollywood-ul, dimpotrivă, a lăudat într-un mod entuziast filmul „Obvious Child”, spunând că este primul film ce tratează avortul în acest fel.
Oricum, întrebat fiind despre adversarii săi în timpul conferinței, Paul Isaacs și-a reafirmat dedicarea totală față de mișcarea pro-viață, exprimându-și optimismul în legătură cu ce va aduce viitorul din acest punct de vedere.
„Mă simt într-adevăr plin de speranță legat de această problemă. Cei ce susțin avortul vor fi din ce în ce mai marginalizați”, spune domul Isaacs.
Traducere: Andreea Rusu
********************************************************************************************************
Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viață din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne scrieți pe adresa provalorimedia@gmail.com
De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.
În măsura posibilităților dumneavoastră, vă rugăm să sprijiniți financiar acest sait.
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
