Vladimir Alexandrescu, INS: „În Anul Centenar, România a atins un indicator de lichidare a populației”/ Dezbaterea „Viitorul României și criza demografică a Europei”
Extrase din intervenția d-lui Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al Institutului Național de Statistică, ținută la dezbaterea „Viitorul României și criza demografică în Uniunea Europeană” organizată la București în data de 8 martie 2019 și la inițiativa europarlamentarului independent Cătălin Ivan.
- Perspectivele generate de actuala scădere demografică nu sunt deloc încurajatoare.
- Aș prelua ideea unui analist din Spania, care vorbea despre un așa-numit „indicator de lichidare a populației”: momentul în care numărul persoanelor de peste 65 de ani dintr-o țară este mai mare decât populația sub 14 ani. România a atins, din păcate, acest indicator.
- Faptul că am ajuns la o vârstă foarte ridicată la primul copil face ca posibilitatea ca mamele respective să nască al doilea, al treilea, al patrulea copil să fie foarte improbabilă.
- or, în momentul în care suntem la o rată a fertilități (câți copii face o femeie) sub 2,1 (noi suntem la 1,3), șansa de a păstra un echilibru demografic este practic nulă.
- În Irlanda, Franța, Ungaria natalitatea reușește să fie la un nivel care depășește mortalitatea și există spor natural pozitiv (diferența între nașteri și decese). Și sporul migrator determină creșterea demografică. În țările vestice cel din urmă este pozitiv. Țările din estul Europei, în primul rând România, sunt furnizoare de forță de muncă pentru vest și noi am avut cel mai mare flux de plecări. Aceasta face să avem la ora actuală circa 3,5 milioane de locuitori ai României plecați în țările din vest. Inițial Italia și Spania atrăgeau românii, dar a început o migrare din acele țări cu direcția Germania și, în mod poate surprinzător, și către Marea Britanie, chiar și pe fondul Brexitului.
- În ianuarie 2018, populația României era de 19.524.000, în scădere față de 2017 cu un număr de oameni care fac cât un oraș întreg.
- Scăderea e determinată nu de plecări, ci de nașterile puține.
- În același timp, și plecările din țară au continuat să contribuie la aceste scăderi (53.000 pierdere)
- În prezent avem 116 vârstnici la 100 tineri sub 15 ani, iar diferenta continua sa crească, așadar avem o tendință stabilizată – iar acest lucru este cel mai îngrijorător. Fenomenele demografice au o mare inerție, de aceea cea mai importantă este tendința.
- Sporul migrator negativ a scăzut ca intensitate, dar continuă să fie încă destul de important. Majoritatea celor care pleacă sunt din zona populației active și foarte active (30-40 de ani) – în România sunt din ce în ce mai puține femei de vârstă fertilă care pot face copii. De aceea româncele fac mai mulți copii în străinătate decât în România – nu este vorba de o cifră absolută, ci de una procentuală (femeile de acolo beneficiind de anumite condiții pe care statele în care lucrează le oferă viitoarelor mame).
NOTĂ
Invitații prezenți la dezbaterea moderată de Ioana Picoș –
moderator, activist pro-familie, au fost:
• Vladimir
Alexandrescu – Consilier al președintelui Institutului Național de
Statistică și purtător de cuvânt al Institutului Național de Statistică
• Roxana
– Andreea Marin – Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului
București
• Prof.univ.
Sergiu Octavian Stan – SNSPA București
• Lect. Univ. Dr.
în Sociologie Corina
Bistriceanu Pantelimon, Universitatea „Spiru Haret” – Bucureşti
• Preot Constantin
Oprea, Biserica Ortodoxă Română
• Pastor Virgil
Achihai – Președintele Bisericilor Creștine după Evanghelie din România
• Pastor Ștefan
Tomoiagă – Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România
• Mirela Asman,
Federația Comunităților Evreiești din România
• Pastor Dr. Viorel
Iuga – Presedintele Uniuni Bisericilor Baptiste din Romania, Presedintele
Alianței Evanghelice
• Eliza-Maria
Cloțea – Președinte Studenți pentru Viață
• George Lăpădat –
vicepreședinte ATOR Banatul de Munte
• Cristian Chesaru
– student la Facultatea de Sociologie
• Ionuț Mirea,
președinte Asociația Tinerilor Bucureșteni