Eliza-Maria Cloțea: „De ce scăderea demografică înseamnă lipsă de sănătate și ce ochi trebuie să deschidem ca să vedem soluția” / Dezbaterea „Viitorul României și criza demografică a Europei”
Cuvânt susținut la dezbaterea „Viitorul României și criza demografică în Uniunea Europeană”, joi, 7 martie 2019, Hotel Athenee Palace Hilton București, Sala Vivaldi, organizată de europarlamentarul Cătălin Ivan.
Bună ziua.
Sunt Eliza-Maria Cloțea, studiez medicina, sunt președinte al asociației „Studenți pentru viață” și aș vrea să vă spun câteva cuvinte despre cum receptează un om obișnuit atât conceptul de demografie, cât și discuțiile despre soluții.
Pentru un om obișnuit, fără pregătire specială în problemele demografice și, mai ales, în cele ale statisticii matematice, șirul de numere mari, serii convergente, aproximări pentru viitoarele câteva decenii sună monstruos de complicat. Să zicem că înțelege, cumva, că populația României scade continuu și de la un moment dat nu se va mai putea opri din scădere și că asta este o problemă. Dar, după ce a trecut de acest prim monstru și a înțeles ceva concret, iată că se confruntă cu un al doilea monstru, care pare și mai complex decât primul – și anume discuția despre soluțiile crizei demografice. Dacă la prima statisticienii sunt destul de fermi, la a doua și ei se mișcă ca pe gheață în spațiul probabilităților.
Vă voi prezenta două elemente care cred că transformă acești monștri în niște cuminți animale de companie, al căror limbaj îl înțelegem ușor.
1. Creșterea și scăderea demografică pe înțelesul tuturor
Când se naște un copil, unul din primele lucruri pe care le facem este să îl cântărim. Îl cântărim la naștere și în următoarele săptămâni, în următoarele luni, în următorii ani. Dacă ia în greutate, înțelegem acest lucru ca un semn de sănătate. Când slăbește, ne ducem cu gândul la o boală.
Când omul devine adult, ajunge la o greutate relativ stabilă. Dacă se îngrașă, este clar ce avem de făcut: îl atenționăm că obezitatea aduce multe boli și nici estetic nu e prea bine. Dar dacă slăbește continuu, atunci situația este mai alarmantă: înseamnă că are o boală care trebuie rapid diagnosticată și tratată.
La fel este și cu o comunitate. Atunci când aceasta nu se mai dezvoltă, undeva este o problemă de sănătate. Este un lucru firesc pentru organisme să se dezvolte, să crească și să devină mai puternice. Este semnul firesc al vieții.
Așadar, când auzim că în România populația scade continuu și când auzim că se nasc din ce în ce mai puțini copii, aceasta este sigur un semn de boală, și nu una ușoară.
Antevorbitorii mei au vorbit despre posibilele cauze ale boli, eu o să spun doar că orice boală are consecințe și orice boală netratată duce la consecințe din ce în ce mai grave.
2. Evrika, o parte a soluției există deja, nu trebuie sa căutăm geniul care sa o inventeze
Al doilea element simplu de înțeles despre care vor vorbi este legat de soluții.
Dacă i-am da domnului Sherlock Holmes misiunea să găsească de unde ar putea veni plusul de oameni necesar populației României, am auzi – ce credeți? – nimic altceva decât „E elementar, dragă Watson!”
Ce e elementar?
Faptul că acești oameni pe care credem că nu i-am avut AU EXISTĂT! Sunt toți acei români care au trăit câteva luni, în burtica mamei lor, iar apoi a lipsit sprijinul care le-ar fi fost necesar mamelor pentru a-i naște. Și că acei oameni pe care credem că vor fi necesari și nu știm de unde să apară vor apărea în burticile mamelor lor, dar va trebui să fim mai înțelepți și să îi ajutăm să se nască.
Celor care sunt de serviciu la Ministerul Corectitudinii Politice, le spun să nu își pregătească rechizitoriul, pentru că nu am cerut interzicerea avorturilor pentru a crește populația! Am cerut să le prețuim, să le iubim și să le sprijin pe femeile în criză de sarcină.
Nu de puține ori se întâmplă ca femeia să treacă printr-o criză de sarcină. Criza de sarcină este unul dintre cele mai dificile momente ale vieții unei femei. Criza de sarcină este cu atât mai dureroasă cu cât cei de la care aștepți sprijin sunt adesea cei care o adâncesc: e teribil să fii însărcinată și să vezi că nu ești sprijinită de tatăl copilului, de familie, de prieteni sau de colegii de muncă.
În aceste momente, când femeia pune la îndoială capacitatea ei de a crește copilul din cauza grijilor și presiunilor exterioare, societatea este datoare să vină în întâmpinarea problemelor ei.
Vă citesc din măsurile de sprijin pe care le putem acorda, ca societate, femeilor în criză de sarcină, așa cum le spunem în fiecare an la Marșul pentru viață:
înființarea de centre de sprijin pentru femeile însărcinate, unde femeile în criză de sarcină să poată beneficia, la cerere, de consiliere psihologică gratuită și de sprijinul unui asistent social specializat în criza de sarcină;
crearea posibilității legale ca femeia însărcinată care consideră că nu poate crește copilul să îl încredințeze spre adopție, după modelul adopției începute în perioada de sarcină care este utilizat în SUA, Marea Britanie, Australia;
valorizarea în societate a tuturor celor implicați în adopție, în vederea eliminării mentalității disprețuitoare la adresa copiilor adoptați, a părinților adoptivi și, mai ales, la adresa mamelor sau părinților care își încredințează copiii spre adopție când dificultăți majore le afectează capacitatea de a se ocupa corespunzător de creșterea acestora.
Așadar, ca să recapitulez, mai întâi am spus de ce scăderea demografia este o boală a societății, iar apoi am spus evrika, o soluție este la îndemâna noastră, trebuie doar să privim realitatea cu ochii adevărului și ai dragostei. Românii pe care îi dorim există deja; să sprijinim femeile în criză de sarcină, pentru că dragostea lor pentru copii va însemna sănătate pentru societatea noastră!
Vă mulțumesc.
VIDEO integral de la dezbatere
Citește mai mult despre Dezbaterea „Viitorul României și criza demografică a Europei”
Citește și Scăderea populației: Soluții pentru viitor
Citește și Europarlamentarul independent Cătălin Ivan a lansat DemRo, o platformă de dezbatere despre criza demografică
NOTĂ
Invitații prezenți la dezbaterea moderată de Ioana Picoș –
moderator, activist pro-familie, au fost:
• Vladimir
Alexandrescu – Consilier al președintelui Institutului Național de
Statistică și purtător de cuvânt al Institutului Național de Statistică
• Roxana
– Andreea Marin – Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului
București
• Prof.univ.
Sergiu Octavian Stan – SNSPA București
• Lect. Univ. Dr.
în Sociologie Corina
Bistriceanu Pantelimon, Universitatea „Spiru Haret” – Bucureşti
• Preot Constantin
Oprea, Biserica Ortodoxă Română
• Pastor Virgil
Achihai – Președintele Bisericilor Creștine după Evanghelie din România
• Pastor Ștefan
Tomoiagă – Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România
• Mirela Asman,
Federația Comunităților Evreiești din România
• Pastor Dr. Viorel
Iuga – Presedintele Uniuni Bisericilor Baptiste din Romania, Presedintele
Alianței Evanghelice
• Eliza-Maria
Cloțea – Președinte Studenți pentru Viață
• George Lăpădat –
vicepreședinte ATOR Banatul de Munte
• Cristian Chesaru
– student la Facultatea de Sociologie
• Ionuț Mirea,
președinte Asociația Tinerilor Bucureșteni