Una din tacticile preferate ale noului socialism/bolșevism cultural este parazitarea unor teme și deziderate legitime

Una din tacticile preferate ale noului socialism/bolșevism cultural este parazitarea unor teme și deziderate legitime, valide și fără obiecții, pe care le folosesc ca vehicul. De exemplu:

Fie se bagă pe gât, la pachet, și un apendice cu miză progresistă

…pe lângă niște măsuri necesare și utile – ca pe vremuri punga obligatorie cu tacâmuri și oase lângă kilogramul de pulpă de pui.
Luptă UNICEF pentru protecția copiilor?
Luptă, dar la pachet intră și implicarea în campanii pentru educație sexuală de gen.

Fie se lasă, discret, pe undeva prin ce ni se oferă, un cui al lui Pepelea

…de care se vor folosi apoi ca să transforme liberalitatea în corvoadă.
E bine să stabilim că toate măsurile pot fi luate de părinți și de oricine numai în interesul superior al copilului?
E bine, dar standardul interesului superior îl definim și apoi îl re-definim noi, elitele progresiste.

Fie folosesc tactica darului grecesc (calului troian)

E bine să combatem violența împotriva femeilor și să încheiem o convenție internațională pentru asta?
E bine, da, numai că acolo introducem definiția genului ca fiind un construct cultural și necesitatea combaterii stereotipurilor de gen și băgăm virusul în organismul social și-l lăsăm să lucreze.

Metoda tacâmurilor obligatorii anexă la pachet, metoda cuiului lui Pepelea, metoda calului troian.