Suedia – iad pentru suflet?
Preluare Alianța Familiilor din România, 14 iulie 2014
În vara anului trecut am scris despre “iadul britanic”, un articol privind discriminarea împotriva creștinilor britanici. Astăzi discutăm despre un alt “iad”, unul pentru suflet. E iadul suedez. Reputația Suediei este că e, de fapt, un paradis. Pentru trup. O țară mică, cu o populație mică, cu o istoria nemarcată de cotropiri străine ori războaie civile care să-i fi inhibat dezvoltarea culturală ori civilizația, Suedia a avut marele noroc de a fi protejată de istorie și izolată de marile conflagrații și tiranii europene. Asta i-a permis să experimenteze cu doctrinele secularismului și cu diverse alternative sociale mai devreme ca oricare altă țară europeană. Deci, dacă cineva deja vrea să vadă viitorul social al Europei, e suficient să privească la Suedia zilelor noastre. Aspectul pe care-l analizăm astăzi, însă, e mult mai restrâns, și anume sexualitatea.
Se poate spune că într-un anumit fel revoluția sexuală europeană a început în Suedia anului 1944 când, în timp ce restul Europei era prinsă în cea mai mare conflagrație militară a istoriei, Suedia neutră a dezincriminalizat sodomia. Au urmat după aceea celelalte țări scandinave, Marea Britanie, restul Europei occidentale, America de Nord, și alte țări după ele. Peste revoluția sexuală suedeză s-a suprapus o doctrină radicală a egalității, iar consecințele acestui amalgam sunt bine cunoscute în toată lumea. Ceea ce e mai puțin cunoscut, însă, este că Suedia se transformă într-un stat totalitar, inclusiv din perspectiva sexualității. Exemplul pe care-l discutăm astăzi e conclusiv. Cei care dezagreghează cu comportamentele sexuale aberante sunt reduși la tăcere grație intervenției statului suedez. Mai mult, în ultimii câțiva ani, Suedia a lansat un program de conversiune a gândirii tradiționale spre acceptarea manifestărilor sexuale aberante și obscene. Lăsăm faptele să vorbească de la sine, redând în traducere românească un articol publicat recent pe acest subiect în publicația catolică italiană Zenit și intitulat Thoughtcrime în Sweden: Certification Program Aims to Make LGBT Issues Mainstream (“Crime de gândire în Suedia: un program de certificare desemnat să integreze homosexualii”) Autorul articolului e Robert Clarke, avocat internațional afiliat cu grupul de juriști creștini americani Alliance Defending Freedom. [Articolul poate fi citit în engleză aici.
Totalitarism și intoleranță
Scrisă în 1948, cartea lui George Orwell 1984 privea înspre viitor și atenționa împotriva controlului statal și a obedienței oarbe a cetățenilor. În 1984 erau desemnate ca și “crime de gândire” pozițiile intelectuale ori de concepție opuse gândirii oficiale a statului. Statul încearcă să elimine astfel de crime ștergând din vocabular cuvinte care ar fi putut fi folosite să exprime opinii diferite de cele oficiale. Dacă Orwell s-ar afla în Suedia anului 2014, anumite lucruri i s-ar părea foarte familiare – în mod special dacă ar merge la unele din multele biblioteci, centre de sănătate ori organizații publice suedeze care au fost certificate prin programul HBT, un program desemnat să integreze homosexualitatea, bisexualitatea și transgenderismul.
Programul HBT a fost inițiat în Suedia în 2008 de RFSL (o organizație pro-homosexuală) pentru promovarea agendei homosexuale. Școli, biblioteci, și diferite organizații sunt certificate în urma unor cursuri de pregătire privind homosexualitatea, cât și plata unor sume destul de mari de bani. Programul caută să “schimbe atitudini” prin combaterea discriminării și promovarea egalității de șanse pentru homosexuali. Asta include înlăturarea de pe rafturile bibliotecilor publice a cărților care promovează rolurile tradiționale ale fiecărui sex, rescrierea cataloagelor și a fișierelor într-un limbaj în întregime neutru din perspectiva genului, și restructurarea vocabularului folosit de angajați în interacțiunile lor zilnice cu clienții și unii cu alții, cu scopul de a fi mai “inclusivi”.
Se începe cu bibliotecile
Biblioteca Sollentuna, prima bibliotecă din Suedia care a fost certificata prin procesul HBT, explica că seminariile de formare profesională au însemnat “dezvoltarea unui nou mod de comunicare cu vizitatorii”. De exemplu, angajaților nu li se mai permite să ceară copiilor să roage pe “mama ori pe tata” să semneze pentru cărțile pe care ei le împrumuta, deoarece există “copii cu două mame ori doi tati”. Ori, dacă cineva întreabă despre un roman de dragoste, angajații nu pot să presupună că persoana care întreabă vrea o carte despre dragoste între persoane de sex opus.
Organizația RFSL decide conținutul “curriculei” și îl vinde la un preț de aproximativ $15.000 la 25 de angajați. Programul de certificare urmărește să asigure că organizațiile care trec prin programul de certificare “oferă un mediu bun de muncă angajaților și un tratament respectuos al clienților, pacienților, ori vizitatorilor din perspectiva comunității homosexuale”. RFSL spune că există cinci criterii care trebuie îndeplinite pentru obținerea certificării: (1) angajații trebuie să aibă un nivel de cunoștință privind homosexualitatea echivalent cu un curs universitar în acest domeniu; (2) fiecare organizație trebuie să facă un efort serios și continuu “să creeze un mediu de muncă deschis și inclusiv din perspectiva comunității homosexuale”. (3) fiecare organizație trebuie “să facă un efort serios și continuu pentru a crea un mediu plin de respect și ospitalier” pentru clienți, vizitatori și pacienți din perspectiva comunității homosexuale. (4) fiecare organizație trebuie să aibă “un plan bine elaborat și pus la punct pentru asigurarea unor atitudini de compasiune fără de comunitatea homosexuală, cât și un plan pentru rezolvarea plângerilor homosexualilor” la adresa organizațiilor; și (5) pe parcursul perioadei de certificare fiecare organizație trebuie să-și revizuiască politica internă în conformitate cu un plan specific care să rezulte în atingerea obiectivului ultim – integrarea homosexualilor.
În cazul Bibliotecii Sollentuna, procesul de certificare a ținut opt (8) luni, și a inclus o “revizuire” a cărților, revistelor și filmelor din bibliotecă. În cursurile de certificare, angajaților li s-a impus să nu presupună că fiecare vizitator, tânăr, student ori elev care vine la bibliotecă parvine dintr-o familie tradițională, are ori vrea să întrețină relații heterosexuale, ori vrea să fie chemat “el” ori “ea”. Angajaților li se cere să se adreseze vizitatorilor cu termenul de “hen”, un termen neutru din perspective genului. [Nota AFR: “hen” în românește ar fi echivalentul cuvintelor “om”, “persoană”, ori “individ”, care nu au o conotație sexuală]
Odată cu finalizarea procesului de pregătire, organizațiile din sectorul public primesc un certificat care e valabil pentru trei (3) ani. După trei (3) ani procesul de recertificare se derulează din nou în același mod. Fiecare certificare e valabilă pentru trei (3) ani și trebuie reînnoită.
Și bisericile sunt vizate
Certificările sunt implementate tot mai des. La sfârșitul anului 2013, municipalitatea orașului Stockholm a demarat cel mai mare program de certificare în care a înmatriculat pe toți cei 43.000 de angajați ai ei. De asemenea, Sinodul Bisericii Suedeze a adoptat o moțiune prin care cere “Consiliului Bisericii să încurajeze implementarea certificării privind homosexualitatea între angajații Bisericii Suedeze”. Moțiunea a fost adopată cu un vot de 153 la 76. Directorul RFSL Ulrika Westerlund spune că programul de certificare este folositor și bisericilor în discuțiile privind homosexualitatea. Ea crede că atunci când textele religioase sunt folosite ca argumente împotriva comportamentului homosexual, programul de certificare va impune să nu se citeze din “biblie” ( cu “b” mic) împotriva homosexualității.
Articolul în engleză poate fi citit aici
Iadul britanic
Îndoctrinarea în homosexualitate continuă și în Marea Britanie. Recent s-a lansat ideea combaterii “homofobiei” începând din grădinițe. Se vehiculează ideea că și copiii de până la cinci (5) ani să fie educați privind normalitatea relațiilor homosexuale, și că există mai multe feluri de “familii”. Se cere publicarea de cărți privind “familiile” homosexuale și distribuirea lor în grădinițe. Deja a fost difuzat, în fiecare scoală elementară din Marea Britanie, un film care “celebrează familiile unisex”. [Detalii aici]