Raluca, Mihai și Bogdan – primii reporteri cu sindrom Down din România

În vara aceasta, undeva prin iulie am vazut pe internet o postare despre Fernanda Honorato – singurul reporter cu sindrom Down din lume și mă gândeam oare când vom vedea o asemenea ispravă și în România. Ideea asta m-a tot bâzâit pe creier câteva zile până când am decis să o spun cu voce tare și să nu mă intereseze cât de nebunesc sună. Oricum, la AHS facem constant câte o nebunie frumoasă. De pildă, în aprilie, copiii pe care îi avem în grijă, cei care în 2004 erau considerați neintegrabili și neșcolarizabili au gătit alături de fotbaliști de la „U” Cluj la Cantina Socială a Primăriei pentru persoane nevoiașe din comunitate. În iunie au strâns fonduri pentru amenajarea unui spațiu de joacă destinat copiilor rromi care trăiesc pe groapa de gunoi de la marginea orașului. În iulie, au făcut jucării pentru copiii bolnavi de cancer de la spitalul de specialitate din Cluj. Totuși, pentru un proiect de televiziune menit să creeze un cadru în care Fernanda Honorato să nu se mai simtă singură și unică reprezentantă a tinerilor cu sindrom Down în media, e nevoie de multe resurse și de oameni care să creadă în idee. În acele momente de dubiu – să spun ce vreau să fac…să nu spun, îmi apărea constant în minte o idee pe care au exprimat-o toți oamenii pe care vi i-am prezentat până acum în interviurile de pe acest blog. Sub o formă sau alta, toți mi-au spus că „în viață poți să faci absolut orice dacă vrei și crezi cu adevărat în acel lucru”. Așa că am decis să spun. Oricum, în afară de faptul că aș fi putut fi considerat nebun…ce altceva se mai putea întâmpla? Am expus ideea și imediat, dar imediat, TVR Cluj a spus un DA hotărât și au continuat cu… „să începem cât mai repede!”. În afară de faptul că mă gândeam dacă ar fi cazul sau nu să-i consider nebuni a trebuit rapid să ne punem pe treabă. Căutam un tânăr cu sindrom Down care să-și dorească să depună un efort susținut pentru a deveni reporter de televiziune. Am găsit nu unul, ci trei tineri fantastici care frecventează Centrul Educațional Raluca din Cluj și care au un potențial extraordinar. Am găsit un mediator dispus să se implice voluntar în acest proiect și care să realizeze siguranța mediului și dezvoltarea personală a tinerilor. În media este foarte greu să realizezi un program nou în condițiile în care el aterizează pe nepusă masă, fără resurse și echipă prevăzute și alocate în avans. Cu toate acestea, TVR Cluj a găsit resurse și oameni dispuși să se implice în acest proiect. În câteva săptămâni, formatul era stabilit, subiectele primei ediții erau concepute, reportajele băteau la ușă. A fost momentul în care ne-am pus întrebarea dacă tinerii noștri reporteri pot face față provocării în acel moment sau e nevoie de instruiri extinse pentru a apărea în fața camerei. Răspunsul l-am primit chiar de la ei – ne-au spus și ne-au arătat că se simt pregătiți să înceapă. Așadar am decis să începem munca specifică de reporter și, în paralel, să-i formăm continuu. Adică un proces de învățare, de formare profesională până la urmă, de dezvoltare personală care se desfășoară sub ochii voștri, ai telespectatorilor care decid să ne urmărească.Citeste mai mult pe: adev.ro