Dr. Catherine Wheeler, ginecolog: Pacientele îmi povesteau cât rău le-a făcut avortul. Am căutat studii. Era adevărat

Dr. Catherine Wheeler, ginecolog de la Asociația Americană a Medicilor Obstetricieni Pro-Viață, a vorbit vineri, 24 ianuarie, la Marșul pentru Viață 2025 de la Washington, DC:
Nu am planificat niciodată să fiu medic ginecolog și nici mamă. Dar, în timpul facultății de medicină, am avut o sarcină neplanificată. Primul lucru la care m-am gândit a fost că viața și cariera mea erau terminate, pentru că asta ne spun nouă, femeilor, nu?
Dar prima persoană căreia i-am destăinuit aceasta, mi-a spus că voi fi o mamă extraordinară, că este extraordinar și că mai multe femei trebuie să audă asta. M-am îndrăgostit imediat de acest micuț, nu-mi venea să cred câtă dragoste și ce miracol este să crești un copil.
După cea am născut, mi-a venit rândul să fac practică la secția de Obstetrică-Ginecologie, și acolo am asistat pentru prima dată la o naștere, fiind profund impresionată de miracolul și frumusețea vieții. A devenit o pasiune pentru mine, am devenit dependentă de acest domeniu, să asist la nașteri era cea mai mare bucurie a mea.
Dar în timpul rezidențiatului am făcut cunoștință cu avortul, în special în cazul copiilor nenăscuți cu nevoi speciale, nevoie pe care noi le numeam „defecte și anomalii congenitale”.
Și ni s-a spus că era dreptul femeii de a alege, că nu eram acolo pentru a o judeca și că, dacă ne pasă de femei, ca medici, trebuie să le ajutăm și în acest fel. Deci, pentru prima dată, nu mai vorbeam despre copil sau vindecare, ci despre întrerupere și terminare. Pentru prima dată, ignoram complet și luam intenționat viața unor pacienți.
Așa mă gândeam la avorturi pe măsură ce le făceam: că le ajutam pe femei. Până într-o zi, când nu vă pot spune ce s-a întâmplat, dar brusc mi-au căzut solzii de pe ochi și, pentru prima dată, am văzut cu groază copilul pe care urma să-l ucid. Și, pentru prima dată, am simțit o prezență malefică în sală – era ceea ce se ascundea în spatele avortului. Cumva am efectuat acel avort, nu știu cum, dar nu am mai făcut alt avort în viața mea.
Pacientele mi-au spus întotdeauna adevărul despre avort
Și a fost un drum lung pentru a deveni 100% pro-viață, dar mulțumesc lui Dumnezeu.
Știți, pacientele mele mi-au spus întotdeauna adevărul despre avort, mi-au povestit cât rău le-a făcut avortul, despre regretele lor, plângeau în fața mea. Și, când am căutat cercetările, citind prin ochii cuiva care credea în Dumnezeu și cunoștea ororile avortului, am descoperit că, în mod tragic, fusesem mințită. Și că pacientele mele îmi spuseseră adevărul.
Cineva m-a întrebat odată, în avion, cum mai reușesc să merg mai departe după ce am făcut ce am făcut. Reușesc, fiindcă am ajuns să-L cunosc pe Iisus și am ajuns să cunosc dragostea Lui, slavă Domnului!
Am ajuns să cunosc dragostea și iertarea Lui. Și astfel, doar datorită lui Iisus pot să stau în fața voastră astăzi și doar datorită lui Iisus pot să le spun oamenilor despre demnitatea, umanitatea și miracolul uimitor al bebelușilor și că avorturile nu doar că pun capăt unor vieți nevinovate, dar le fac rău și femeilor și ne fac rău tuturor.
Știu că există oameni care ascultă și care au participat într-un fel sau altul la avort, care nu cunosc încă iubirea și iertarea. Nu trebuie să mai purtați această povară. Vă rog să mă căutați, mi-ar plăcea să vorbesc cu voi. Căutați-mă la Asociația Americană a Medicilor Obstetricieni Pro-Viață. Și acesta este motivul pentru care merg la marș.
Viața este un miracol incredibil, frumos, iar harul lui Dumnezeu este disponibil pentru fiecare dintre noi. Dumnezeu să vă binecuvânteze!