Sen. Titus Corlățean: „Curtea de Justiție UE reconfirmă că nu obligă niciun stat membru al UE să legifereze căsătoriile homosexuale în statele membre”

Redăm declarația senatorului Titus Corlățean pentru site-ul Dcnews.ro după pronunțarea CJUE cu privire la speța Coman-Hamilton, în 5 iunie 2018:
Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene nu aduce absolut nimic nou. Pentru mine nu reprezintă o surpriză. Curtea de Justiție reconfirmă pe de o parte faptul că nu obligă niciun stat membru al UE să legifereze căsătoriile homosexuale în statele membre. Practic ne spune ceea ce știam din tratatele Uniunii în ceea ce privește domeniile de competență, că dreptul familiei, aspecte legate de căsătorie, sunt o competență exclusiv națională și nu comunitară. Pe de altă parte Curtea de Justiție spune că, în ceea ce privește asigurarea liberei circulații în spațiul UE, inclusiv dreptul de ședere ca o consecință a căsătoriei homosexuale, potrivit legii dintr-un anumit stat, trebuie recunoscută strict libera circulație a partenerului care nu are cetățenia UE.
Nu e o chestiune care să fie surprinzătoare. Nu înțeleg de ce a trebuit să se ajungă la o solicitare de întrebare preliminară din partea CCR adresată Curții de Justiție de la Luxemburg, câtă vreme în legislația română aceste lucruri sunt foarte clar prevăzute. OUG 102 din 2005 a transpus integral și chiar mai generos directiva 38 privind libertatea de circulație. Acolo este afirmat exact acest lucru: partenerii care potrivit legilor din alte state au fost recunoscuți cuplu sub forma căsătoriei sau în parteneriat înregistrat, au dreptul de liberă circulație și de ședere, inclusiv în România. Mai mult decât atât, Codul Civil care de fapt a fost atacat de către cuplul celor doi bărbați care au intentat această procedură, la articolul 277 spune foarte clar și constituțional corect că nu se recunosc pe teritoriul României căsătoriile sau parteneriatele persoanelor de același sex înregistrate în alte state, dar acceptă o derogare în paragraful 4, exclusiv din punctul de vedere al libertății de circulație. Nu înțeleg de ce a trebuit să se ajungă la Curtea de Justiție de la Luxemburg care ne-a spus ceea ce noi deja știam.
Din punctul meu de vedere a fost o încercare de provocare și de manipulare pentru a încerca forțarea recunoașterii căsătoriilor între persoane de același sex pe teritoriul României, încercare care a eșuat. Curtea reafirmă faptul că, de fapt, aceste aspecte de legiferare a căsătoriei sunt strict de competență națională și fiecare decide potrivit suveranității sale.
Consider cu atât mai oportună și necesară organizarea unui referendum național în România pentru revizuirea Constituției, pentru a consacra ocrotirea pe care statul român o acordă familiei constituită în baza căsătoriei dintre un bărbat și o femeie. Această revizuire constituțională nu încalcă în niciun caz legislația europeană și confirmă competența națională suverană exclusivă de legiferare în acest domeniu
Cetățeanul român Coman, „căsătorit” într-un alt stat UE cu cetățeanul american Hamilton, au cerut justiției române să le fie recunoscută „căsătoria” încheiată în străinătate, deși legea română nu recunoaște căsătoria între persoane de același sex. Cei doi reclamau că le este afectată viața de familie, deoarece nu Hamilton nu putea primi drept de ședere pe baza certificatului de căsătorie nerecunoscut de statul român. Cazul lor a ajuns la CCR, care a cerut opinia Curții de Justiție a UE strict în privința dreptului de ședere, care decurge din dreptul la liberă circulație în interiorul UE. CJUE a decis că cetățeanul străin are drept de ședere în țara „consortului” său în baza dreptului la liberă circulație în UE, iar certificatul de căsătorie, chiar dacă nu e recunoscut ca valabil în România, îi asigură acest drept ca oricărui membru al unei familii. Decizia CJUE este obligatorie și aplicabilă în toate statele UE.
CJUE: Cetățenii străini căsătoriți în străinătate cu cetățeni români de același sex trebuie să aibă drept de ședere în România, chiar dacă aici nu li se recunoaște statutul de „soți”
CJUE nu îndeamnă România la recunoașterea căsătoriilor încheiate în alte state, ci doar a efectului indirect ce decurge din ele în cazul consorților de același sex
Cătălin Sturza: Cofetarul din Colorado şi „soţul” nerecunoscut sau despre două decizii istorice
Av. Ana-Corina Săcrieru despre decizia CJUE în cazul Coman: „Obiectul cauzei nu este legalizarea «căsătoriei» între persoane de același sex, ci recunoașterea dreptului de ședere”
Implicații ale Deciziei CJUE pronunțate în cauza Coman-Hamilton
Fost avocat al României la CJUE, despre decizia în cazul Coman-Hamilton: „Nu te obligă ca stat să reglementezi căsătoriile între persoanele de același sex”
Sen. Titus Corlățean: „Nu înțeleg de ce a trebuit să se ajungă la o solicitare de întrebare preliminară din partea CCR adresată Curții de Justiție de la Luxemburg, câtă vreme în legislația română aceste lucruri sunt foarte clar prevăzute”
Vasile Bănescu despre decizia CJUE în cazul Coman-Hamilton: „Li s-a dat dreptul să locuiască și atât, întrucât sunt soți într-o țară UE, nu la noi”
Dep. Daniel Gheorghe: „România NU este obligata să recunoască căsătoriile între persoanele de același sex”
ADF International: „Prin redefinirea termenului de «soți» ca incluzând cupluri de același sex, CJUE nu respectă suveranitatea națională și diversitatea europeană”
COMUNICAT despre Cazul Coman: CONFERINȚA EPISCOPILOR DIN ROMÂNIA reafirmă cu hotărâre adevărul despre căsătorie și înțelesul conceptului de «soți» în concordanță cu demnitatea persoanei umane și planul Creatorului”