Cum a devenit neconstituțională legea inițiată de PSD pentru a stabili data organizării referendumului pentru căsătorie
de Adriana Oprea, ActiveNews.ro
Ȋn luna februarie a acestui an, când propunerea legislativă de revizuire a Constituției era pasată de la Senat spre Camera Deputaților, 46 de parlamentari PSD s-au raliat în jurul unei propuneri legislative pentru modificarea și completarea legii referendumului.
Conform Legii 3/2000, în cazul în care Parlamentul aprobă desfășurarea unui referendum privind revizuirea Constituției, obiectul și data acestuia se stabilesc prin lege. Astfel, pentru revizuirea Constituției din octombrie 2003 (care, după validarea rezultatului referendumului național, a devenit Legea nr.429/2003), a fost emisă legea 375/2003.
Parlamentarii PSD, în frunte cu senatorul Șerban Nicolae, au motivat că, de această dată, „pentru asigurarea unor proceduri clare aplicabile tuturor inițiativelor de revizuire a Constituției” și „pentru organizarea și desfășurarea oricărui referendum național ce ar putea fi inițiat, începând cu referendumul ce trebuie organizat cu privire la inițiativa cetățenească ce se află pe rolul Parlamentului”, e mai bine să se modifice legea referendumului, cu totul.
La 16 mai a.c., Comisia pentru Constituționalitate și Comisia Juridică din Senat au decis să supună „spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, raportul comun de admitere al propunerii legislative, fără amendamente”.
Dar, câteva zile mai târziu, senatorul PSD Mihai Fifor a propus în plen ca proiectul să fie retrimis la comisii, pentru că „sunt acolo câteva detalii de ordin tehnic, care trebuie reglate”. Plenul a aprobat. Și așa au apărut amendamentele din partea Comisiei pentru Constituționalitate și Comisiei Juridice din Senat.
Al doilea amendament adus proiectului de lege („Guvernul stabilește, prin hotărâre, data referendumului, și aduce la cunoștință publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, această dată”) a fost declarat neconstituțional de către CCR, săptămâna trecută:
este întemeiată critica referitoare la faptul că, prin art.6 alin.(5) fraza a doua din legea de modificare a Legii nr.3/2000, data organizării referendumului pentru revizuirea Constituției ar urma să fie stabilită de Guvern, fiind nesocotite, astfel, competențele constituționale conferite Parlamentului, prin art.151, în ceea ce privește dreptul de a declanșa un referendum național. [1]
Senatorul PSD Ionuț Sibinescu, președintele Comisiei pentru Constiționalitate, e de profesie economist. Dar Robert Cazanciuc [2], președintele Comisiei Juridice din Senat, este jurist. Are un Master de Securitate judiciară și a participat la cursuri de formare și vizite de studiu în Franța, Germania și SUA. Mai mult, a fost chiar ministrul Justiției! Să nu fi știut Cazanciuc că acest mic amendament aruncă legea în neconstituționalitate? Ȋn ambele variante ale răspunsului, e grav.
La 20 iunie, proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului și adoptat, cu 79 de voturi „pentru” și 36 „împotrivă”.
Trimis la Camera Deputaților, el a intrat în Comisia Juridică, unde i-au fost aduse… noi amendamente.
Amendamentul de la punctul 4 – „Proiectul legii constituționale (…) se trimite în termen de două zile Curții Constituționale, care procedează potrivit legii” – este a doua neconstituționalitate taxată de CCR:
stabilirea unui termen de două zile în care Parlamentul să trimită Curții Constituționale proiectul legii de revizuire în vederea exercitării din oficiu a controlului de constituționalitate, termen care se deduce din termenul de cinci zile de la data adoptării proiectului de lege de revizuire a Constituției, nu își găsește nicio justificare în procedura urgentă ce caracterizează acest tip de control. În economia controlului de constituționalitate exercitat în acest caz din oficiu de instanța constituțională, prezintă importanță utilizarea eficientă a întregului interval de cinci zile pe care Legea nr.47/1992 îl oferă Curții Constituționale în acest scop, instituirea termenului de două zile fiind contrară prevederilor art.1 alin.(5) și art.146 lit.a) teza a doua din Constituție
Ambele Comisii Juridice, și cea din Senat, și cea din Camera Deputaților, preocupate doar să aducă „îmbunătățiri” proiectului de lege, au trecut cu vederea un paragraf ce nu-și avea rostul în text: „Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea referendumului național privind revizuirea Constituției se suportă din bugetul de stat”. Este a treia neconstituționalitate constatată de CCR:
Prevederea (…) se regăsește deja în același act normativ, (…) astfel că este redundantă referirea expresă la referendumul pentru revizuirea Constituției, care este, de asemenea, un referendum național. Or, în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 61 din 7 februarie 2017), s-a statuat că existența unor paralelisme legislative conduce la încălcarea art.1 alin.(5) din Constituția României în componenta sa privind calitatea legii
O săptămână mai târziu, 38 de senatori (25 din PNL și 13 din USR) au formulat o sesizare de neconstituționalitate cu privire la lege. Iar la 3 octombrie, CCR, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate.
A fost o salvare in extremis a referendumului pentru familie. Pentru că dacă el s-ar fi desfășurat având drept cadru legal această lege (pe care CCR a declarat-o deja neconstituțională) lucrurile puteau fi definitiv compromise. Să ne imaginăm că legea, cu toate aceste lipsuri ale ei, ar fi fost promulgată, referendumul era organizat iar, la validarea rezultatului, cineva ar fi ridicat obiecții de neconstituționalitate. (…)
La sfârșitul anului trecut, înainte de votul în plen, senatorii PSD Șerban Nicolae și Ionuț Sibinescu au recomandat Biroului Permanent să transmită propunerea legislativă cu referendumul pentru familie la Camera Deputaților, pentru că aceea ar trebui să fie prima cameră sesizată. Dar, după ce au modificat în acest sens și Regulamentul Senatului, CCR a precizat, în Decizia din 21 iunie 2017:
în prezent, singura procedură parlamentară care a păstrat bicameralismul perfect, caracterizat prin înzestrarea cu același rol a Camerelor în cadrul procesului legislativ, este procedura de revizuire a Constituției. (…) Ȋn privința inițiativei de revizuire a Constituției, legiuitorul constituant a păstrat procedura parlamentară aplicabilă acesteia încă din anul 1991. (…) Această procedură nu presupunea stabilirea unei prime Camere sesizate și a uneia care decidea, consecutiv pronunțării primeia, în mod definitiv, sesizarea Camerelor fiind lăsată la libera apreciere a inițiatorului.
Așadar, pasarea propunerii legislative de la Senat la Camera Deputaților a fost inutilă și a însemnat doar risipă de timp. Apoi, s-a găsit artificiul cu proiectul de lege care modifică legea referendumului. Declarativ, el ar fi trebuit să accelereze procedurile pentru organizarea referendumului. Dar legea inițiată de senatorul PSD Șerban Nicolae, membru al Comisiei Juridice din Senat, este neconstituțională, a decis CCR.
Acum, aflată pe ultima sută de metri la Senat, după ce a fost adoptată de Camera Deputaților, propunerea legislativă privind referendumul pentru familie e blocată, din luna iunie, în Comisia Juridică și Comisia pentru Constituționalitate din Senat. Comisii conduse de pesediștii Robert Cazanciuc și Ionuț Sibinescu. PSD așteaptă redactarea deciziei CCR, pentru a putea relua procesul legislativ pentru proiectul care modifică Legea 3/2000.
Dar nu e „necesară modificarea Legii 3/2000 pentru a se realiza un referendum național, deoarece există prevederi clare și eficiente în legislația actuală”, spune senatoarea PNL Iulia Scântei.
Dacă și-ar dori, PSD ar putea trece rapid prin Parlament un alt proiect de lege care să stabilească detaliile tehnice ale referendumului. Și ar putea vota în plenul Senatului și propunerea legislativă pentru revizuirea Constituției. Ba chiar, dacă și-ar dori cu adevărat, PSD ar putea debloca din Comisia Juridică a Camerei Deputaților și proiectul de lege privind parteneriatul civil, care zace acolo din iarna trecută, uitat până și de Remus Cernea.
NOTE:
[1] Motivarea CCR din 3 octombrie 2017 se găsește la http://ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-264 [2] Ȋn iunie 2015, senatorul PSD Robert Cazanciuc, astăzi președinte al Comisiei Juridice din Senat, pe atunci ministru al Justiței, declara că „ne punem problema să dezbatem o lege care să permită căsătoria persoanelor de același sex”.Stiripentruviata.ro condamnă instigarea la ură și violență. Dar, după cum confirmă și CEDO în cazul Handyside vs. UK (para 49), Stiripentruviata.ro consideră că dezbaterea onestă și libertatea de exprimare pe subiecte de interes public – printre care se numără și avortul sau atracția pentru persoane de același sex – trebuie să aibă loc în mod democratic, fără a fi cenzurate de amenințarea că vor fi interpretate ca „discurs al urii”.
DONEAZĂ !
Asociația ProValori Media
RO18RZBR0000060016473191- RON
RO85RZBR0000060016473246 – EUR
Dragă cititorule,
Foarte multă lume se bate pentru atenția ta, dar noi nu putem face asta.
Așadar, îți lăsăm deplina libertate de a alege să ne urmărești sau nu.
Ne străduim să adunăm la un loc, fără conformism, teamă sau prejudecăți,
informațiile relevante pentru tine, familia ta și alegerile tale.
Pentru a ți le proteja și păstra, trebuie să fii în primul rând informat.
Dacă ți se pare că informările și analizele pe care le selectăm sunt utile pentru viața ta
și se pot dovedi necesare în dezbaterea publică din România,
te invităm să faci cunoscut site-ul nostru și altora
și să susții financiar, după posibilități,
continuarea și profesionalizarea demersului nostru.
Cu recunoștință,
Redacția Stiripentruviata.ro
Știri pentru viață, pentru femeie, pentru familie
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
