Căsătoria nu se rezumă la un „Da” spus în fața ofițerului de stare civilă

de Brendan Malone, theleadingedgeblog.com

Azi de dimineață am fost intrigat de o discuție din cadrul unei emisiuni de radio pe care soția mea obișnuiește să o urmărească în fiecare dimineață. Am fost atât de intrigat încât chiar mi-am întrerupt micul dejun la un moment dat ca să mă ridic și să dau volumul mai tare.

Discuția era despre iubire, iar ascultătorii erau îndemnați să sune în direct și să spună cam ce cred ei că ar fi iubirea.

Unul dintre lucrurile care m-au surprins în mod plăcut a fost faptul că subiectul discuției a alunecat rapid de la flori și cine romantice la o viziune a iubirii mai degrabă „centrată pe celălalt.” O viziune care presupune în primul rând urmărirea binelui persoanei iubite, nerămânând la stadiul de simplă experiență mutual satisfăcătoare din punct de vedere sentimental.

Discuția asta mi-a adus aminte de fapt de unul dintre cele mai folositoare daruri de nuntă pe care le-am primit de la cunoscuții mei (vă mulțumesc Jacinta și Stoppy!): cartea lui Gary Chapman, „Cele cinci limbaje ale iubirii. Cum să-ți exprimi față de partener implicarea trup și suflet.” În această carte, Chapman ilustrează o schemă practică a iubirii și afectivității bazate pe căutarea binelui celuilalt.

„Cele cinci limbaje ale iubirii” identifică cinci modalități diferite prin care oamenii își arată și le place să primească iubirea și afecțiunea de la persoana cu care se află într-o relație. Cartea îi încurajează pe partenerii de viață să observe care dintre cele cinci limbaje ale iubirii folosesc în cuplu și să-și adapteze gesturile de bunăvoință și afecțiune în funcție de acele limbaje.

Astfel, „Cele cinci limbaje ale iubirii” nu reprezintă o schemă menită doar a încuraja cuplurile căsătorite să caute binele reciproc, ci îi și învață pe soți cum să realizeze acest lucru în modul cel mai plăcut pentru partenerul de viață.

Cele cinci limbaje ale iubirii pe care Chapman le identifică sunt:

1. Cuvintele de încurajare

2. Calitatea timpului acordat

3. Primirea de daruri

4. Serviciile

5. Mângâierile fizice.

Deși la o primă vedere sfaturile lui Chapman ar putea părea desprinse dintr-o carte de duzină de tipul lui „știi-că-poți” să-ți îmbunătățești și singur relația de cuplu, este extraordinar de benefic într-o căsnicie ca soții să știe care sunt cele mai potrivite și eficace moduri în care își pot manifesta afecțiunea și devotamentul reciproc.

Una dintre problemele de care soții se vor ciocni cel mai des in viața de cuplu este ignoranța în acest domeniu. Este uimitor cât de mult timp și energie putem investi în a face niște lucruri care, credem noi, îi arată persoanei iubite cât de mult o apreciem, pornind de la premisa greșită că ce ne place nouă i-ar plăcea și ei. Ca pe urmă, să aflăm cu stupoare că soțul sau soția nu pune atâta preț pe acele lucruri care ne-ar face nouă plăcere!

Din emisiunea de la radio de azi de dimineață mi-am dat seama că unul dintre cele mai mari obstacole în calea fericirii de cuplu este o imagine falsă despre căsnicie care o reduce la nici mai mult nici mai puțin decât un aranjament romantic și economic mutual satisfăcător între doi indivizi.

Dacă mai multe cupluri căsătorite ar percepe căsătoria ca pe un angajament pe viață, neîntrerupt și exclusiv de a căuta binele celuilalt și s-ar angaja în viața de familie pornind de la această premisă, atunci sunt absolut sigur că societatea însăși s-ar schimba într-un mod radical.

Vedeți voi, căsătoria nu se rezumă la un „da” spus în fața ofițerului de stare civilă. Ea presupune și angajament.

În societatea modernă, există o percepție generală asupra nunții cum că ar reprezenta sfârșitul a ceva. Nunta nu mai este văzută ca un început al unei relații de angajament față de o altă persoană absolut unică; ca pe o relație complet diferită de orice altă relație cu o altă persoană în care ne-am fi putut implica vreodată.

Iar când vin în discuție subiecte legate de căsnicii fericite, de obicei lumea discută foarte mult despre comunicare, sex și compatibilitate, dar extrem de puțin despre importanța recunoașterii și asumării unui angajament plin de altruism și sacrificiu de sine pus în slujba căutării binelui partenerului nostru de viață.

Comunicarea, sexul ca la carte și compatibilitatea sunt toate trei niște roade care se dezvoltă pe ramurile copacului numit iubire altruistă. Și totuși, aceste roade sunt astăzi cel mai des prezentate ca fiind de o mai mare importanță decât copacul însuși sau chiar ca putând cumva să apară și să aibă o existență separată de copac.

Aceste realități sunt foarte clar manifestate în disponibilitatea și ușurința cu care societatea noastră acordă un acces cât mai facil la divorț și în mentalitatea multor oameni care cred că o căsătorie este doar o versiune de coabitare validată social. Apropo, mania divorțurilor a atins așa niște culmi încât unele state pun la dispoziție o procedură de divorț chiar și partenerilor de cuplu care nici măcar nu și-au asumat public vreun angajament reciproc.

Căsnicia nu este doar o simplă loterie și nu se rezumă doar la a-ți asuma un angajament verbal în fața ofițerului de stare civilă sau a unei fețe bisericești. O căsătorie reușită apare când ne dăm seama că viața de cuplu este un angajament de a căuta binele soțului sau al soției și la bine și la greu în toate situațiile pe care viața ni le va pune înainte.

Așa că atunci când mai meditați asupra iubirii aduceți-vă aminte că adevărata dragoste începe mereu cu o dorință de a căuta binele persoanei iubite.

Aaa, iar dacă sunteți o persoană căsătorită în căutare de sfaturi practice care să vă ajute să vă mențineți tare pe poziții în angajamentul pe care vi l-ați luat față de soț sau soție, ia încercați să vă retrageți cinci minute în fiecare zi într-un loc în care să puteți recapitula și reflecta în liniște asupra angajamentelor pe care vi le-ați asumat în ziua nunții.

Modul în care gândim dă naștere cuvinte și fapte. Iar cuvintele și faptele noastre dau naștere la obiceiuri. Așa că nu cred să existe o metodă mai bună de a vă întări obiceiul de a sta implicat în viața de cuplu, decât exercițiul zilnic de a vă reaminti care a fost adevăratul angajament pe care vi l-ați asumat față de partenerul de viață în ziua nunții voastre.

Traducător: Gabriela Coșereanu

********************************************************************************************************

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viață din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne  scrieți pe adresa provalorimedia@gmail.com

În afară de traducerea unor articole avem nevoie și de voluntari care să realizeze prescurtări în limba română ale unor articole din engleză. Mai multe detalii le puteți afla aici.

De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.