Bernard Nathanson, unul din fondatorii N.A.R.A.L: „Mă simt răspunzător pentru 75.000 de avorturi”
Multă vreme am fost cunoscut drept directorul celei mai mari clinici de avorturi din lume, numită „Centrul pentru sănătate reproductivă și sexuală” din New York. Timp de doi ani cât am lucrat acolo în calitate de fondator și director al clinicii s-au făcut 60.000 de avorturi. Aveam în subordine 35 de medici.
Activitatea începea la ora 8 dimineața și ținea până la miezul nopții, în fiecare zi a săptămânii, inclusiv duminica. Împreună cu ceilalți doctori făceam 120 de avorturi în fiecare zi a anului, cu excepția primei zile de Crăciun.
„Mă simt răspunzător pentru 75.000 de avorturi”
Personal am mai făcut încă 15.000 de avorturi la clinica mea privată. Așadar, mă simt răspunzător pentru 75.000 de avorturi. V-am prezentat o statistică de care nu sunt deloc mândru. Ceea ce vă voi prezenta în continuare este întru totul adevărat.
Am fost unul dintre fondatorii unei organizații naționale care milita pentru legiferarea avortului, numită N.A.R.A.L. (National Association for Reperal of Abortion Law), care mai târziu și-a schimbat denumirea în „Liga Națională pentru Dreptul la Avort” (National Abortion Rights Action League).Era prima grupare politică din S.U.A. care milita în favoarea avortului. Am fondat această organizație în 1968 împreună cu Laurence Lader, Betty Freedan, o feministă convinsă, și Carol Brightcer, pe atunci politiciană în New York.Pe vremea aceea era un act de bun simț să vorbești despre abrogarea legii care interzicea avorturile. Dacă atunci s-ar fi făcut un sondaj de opinie s-ar fi constatat că 99% dintre americani sunt împotriva legiferării avorturilor. Dar iată că noi, o mână de patru oameni, cu un buget foarte mic, am reușit într-un timp record, de numai doi ani, să abrogăm legea care interzicea de 140 de ani avorturile în statul New York.Capitala avorturilor din S.U.A
Drept rezultat, New York-ul a devenit capitala avorturilor din S.U.A. Trei ani mai târziu am convins Curtea Supremă să accepte legalizarea avorturilor în toate cele 50 de state ale S.U.A. Cum am procedat? Este important să știți ce tactică am folosit deoarece aceasta este folosită peste tot în Occident, cu mici deosebiri. Nicio societate occidentală nu este imună împotriva acestei plăgi.
În 1968, gruparea noastră, N.A.R.A.L, știa că dacă s-ar fi făcut un sondaj de opinie cinstit și serios în rândurile americanilor, am fi fost învinși de la bun început. Așa că am procedat în felul următor: am realizat niște sondaje de opinie în care întrebările erau confuze, cu dublu înțeles, astfel încât să putem folosi rezultatele după bunul nostru plac.Apoi am înaintat mass-media rezultatele lor, din care reieșea că 50-60% dintre americani sunt pentru legiferarea avorturilor. Am avut succes adoptând o asemenea tactică. Dacă spui publicului că majoritatea este pentru legiferarea avortului și repeți mereu acest lucru, cu timpul fiecare va ajunge să-și schimbe părerea și să fie favorabil avortului.
VIDEO. Vizionează filmul „Silent scream” (Strigătul mut) tradus în limba română (28 minute):
.
Manipulare pentru abrogarea legii
În general oamenilor nu le place să fie în minoritate. Tactica noastră era de a folosi sondaje prelucrate conform intereselor noastre. Vă atrag atenția asupra unor asemenea sondaje, priviți-le critic și cu mare discernământ, deoarece și astăzi sunt o metodă larg folosită de către mișcarea pentru avort.
Știam, de asemenea, că, dacă dramatizam suficient de mult situația existentă privind numărul avorturilor ilegale, vom câștiga destulă simpatie din partea opiniei publice pentru a legaliza avorturile. Am făcut deci următorul pas: am falsificat numărul avorturilor făcute ilegal în S.U.A.
Știam că numărul real era de 100.000, dar numărul pe care îl raportam mereu era de 1.000.000. Iar dacă repeți mereu un lucru, chiar dacă este o mare minciună, vei reuși până la urmă să convingi publicul, după cum a reușit și Hitler în Germania.
Apoi, deși știam că numărul real al femeilor care decedau anual în urma avorturilor era de 200-250, cifra pe care o repetam deseori în mass-media era de 10.000. Aceste cifre au început să se impregneze în mintea publicului american, fiind cel mai bun mijloc de a-l convinge de necesitate abrogării legii care interzicea avorturile. Dacă luăm în considerare numărul real al avorturilor înainte de legiferare, de 100.000 pe an, și numărul avorturilor legale după aceea, de 1.550.000 pe an, rezultă o creștere de 15 ori a numărului de avorturi.
O altă tactică pe care am folosit-o a fost să convingem publicul că interzicerea avortului nu este o soluție, femeile făcând oricum avorturi, dar ilegal. Ori acest lucru nu este adevărat! Dacă astăzi am interzice avorturile, nu s-ar mai face 1.550.000 de avorturi pe an în S.U.A.
Fătul – ființă umană de la fecundarea ovulului
În afară de măsluirea datelor reale, am propagat și o altă minciună. Am încercat să contestăm din punct de vedere științific teza că viața ar începe din clipa concepției, susținând că această afirmație este de ordin teologic, etic sau filozofic, dar nicidecum științific.Și aceasta este o tactică preferată a susținătorilor avortului. Ei spun că nu se poate defini clar momentul în care fătul devine o ființă umană. Totuși, definirea acestui moment este o necesitate fundamentală, atât de ordin științific, cât și moral pentru fiecare dintre noi.
Viața începe din momentul fecundării. Din acea clipă ia naștere o ființă umană, o persoană cu drepturi depline. Nu există o trecere de la nimic la ceva, de la un țesut impersonal la persoană. Nu putem defini un moment de cotitură în dezvoltarea fătului, căci viața este una singură, continuă, de la începutul ei până la moarte.
Avortul – un act de ucidere
De aceea, părerea mea este că avortul e o distrugere planificată a vieții umane, e un act de ucidere. Sunt de acord că apariția unei sarcini nedorite duce la o situație extrem de dificilă, dar a găsi soluția în distrugerea cu premeditare a unei vieți omenești înseamnă a ucide cea mai mare bogăție a omenirii. Totodată, înseamnă capitularea moralității în fața pragmatismului rece privind problemele sociale și scopul omului în această viață. Ca om de știință știu – nu cred doar, ci știu – că viața începe din momentul fecundării.
Cu toate că nu sunt un om foarte religios, cred din toată inima că există un Dumnezeu care ne cere să punem capăt odată pentru totdeauna acestei triste și rușinoase crime împotriva umanității.
Vizionează filmul Silent scream (Strigătul mut) tradus în limba română (28 minute)