de Redacția Stiripentruviata.ro
Rata naşterilor prin cezariană din România a depăşit 60%, a atras atenția miercuri senatorul Emanuel Botnariu, medic și membru al Comisiei pentru sănătate publică din Senat, conform Hotnews.ro. „Este un semnal de alarmă pentru toţi – medici, pacienţi, autorităţi, cât şi organisme internaţionale care ne monitorizează”, a declarat el la o dezbatere din Parlament.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, a subliniat, la rândul său, că România are indicatorii de natalitate şi de mortalitate infantilă cei mai slabi din Europa: „Este la îndemâna medicilor specialişti să încerce să convingă femeile care nasc să nu îşi mai dorească naşterile prin cezariană fugind de frica durerii, ci să încerce să facă din acest eveniment, care este un act pur fiziologic, un eveniment natural, în care moaşa sau medicul specialist, atunci când se ivesc complicaţii, să contribuie medical.”
Rata complicaţiilor pentru mamă este mai mare la operaţiile cezariene decât la naşterile naturale, iar cezariana este mult mai scumpă ca și cost. Casa Națională de Asigurări de Sănătate decontează 2.700 de lei pentru operaţia de cezariană şi 1.600 de lei pentru naşterea naturală.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu recomandă nașterea prin cezariană
Diana Păun, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a subliniat că este nevoie de strategii şi politici publice pentru sprijinirea naşterii naturale: „Numărul naşterilor prin cezariană este în continuă creştere peste tot în lume, iar OMS trage un semnal de alarmă mai ales cu privire la numărul de naşteri prin cezariană fără a avea o indicaţie medicală în acest sens. Recomandarea OMS este aceea de diminuare a acestui trend. (…) Procentul de naşteri prin cezariană este foarte mare şi este în continuă creştere. De multe ori operaţia cezariană nu este justificată din punct de vedere medical dacă naşterea naturală e posibilă. (…) Avem nevoie de strategii şi politici publice pentru sprijinirea naşterii naturale.”
OMS recomandă un procent de 10% sau maximum 15% de nașteri prin cezariană.
Cezariana afectează pe termen lung sănătatea copilului
- risc de astm și alergii
- risc de dezvoltare a diabetului de tip 1
- risc de obezitate
- risc de subdezvoltare cognitivă și performanță intelectuală scăzută la vârsta școlară
Cercetătorii spun că o mare parte din problemele enumerate în lista de mai sus se explică prin faptul că, la nașterea naturală, copilul este expus la bacteriile benefice din vaginul mamei, ceea ce îl ajută să-și dezvolte o floră bacteriană sănătoasă, care îl protejează de afecțiunile alergice. De asemenea, trecerea prin canalul vaginal efectuează o compresie naturală asupra plămânilor și căilor respiratorii ale copilului, eliminând fluidele prin care acesta își lua oxigenul în pântece – lucru care lipsește cu desăvârșire la nașterea prin cezariană.
Cezariana afectează mama la naștere, după naștere și la sarcinile ulterioare
Riscul de mortalitate este de trei ori mai mare la cezariană decât la nașterea naturală.
Recuperarea după cezariană este mai dificilă și mai îndelungată.
Femeile care au născut prin cezariană reușesc mai greu, mai târziu să alăpteze.
Femeile care au născut primul copil prin cezariană riscă mai mult să aibă probleme cu placenta la a doua sarcină. Cicatricea din uter cauzată de cezariana poate afecta atașarea placentei la uter în viitoarele sarcini. Riscuri care amenință viața și sănătatea mamei la sarcinile ulterioare:
- risc cu 47% mai mare de placenta praevia – placenta este atașata peste sau în apropierea colului uterin și produce hemoragie abundentă la naștere, obligând la o nouă naștere prin cezariană
- risc crescut de placenta accreta – vasele placentei se dezvoltă în interiorul peretelui uterului; determină sângerare vaginală abundentă în ultimul trimestru de sarcină sau hemoragie severă după naștere; poate necesita operație de histerectomie totală (îndepărtarea chirurgicală a uterului).
- risc crescut de abruptio placentae – dezlipire prematură de placentă – rezultă în sângerare vaginală și reducerea aportului de substanțe nutritive și de oxigen către copil; naștere prematură
Surse: Comunicat OMS (WHO), LiveScience.com, Scientific Reports, Clinica Regina Maria, WHO guidance on non-clinical interventions, Infografic OMS
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
