Studierea Religiei în Estonia / Studiul Religiei în școlile publice din statele membre ale Uniunii Europene (8)
de Redacția Stiripentruviata.ro
Deoarece în spațiul media și politic din România a fost reluată ideea scoaterii educației religioase din programa școlară, mai ales în contextul în care Ministerul Educației și Cercetării anunță tăieri de discipline, publicăm în serial un studiu edificator cu privire la practica educației religioase în țările Uniunii Europene. Practic, lucrarea demonstrează că în întreaga Europă studiul religiei este prezent în școlile publice finanțate de stat.
Locul Studiului Religiei (SR) în şcolile publice estoniene a reprezentat subiectul primului referendum naţional de după proclamarea independenţei de stat, în 1918. Astfel, SR, organizat non-confesional, devenea obiect opţional pentru ciclul primar (7-16 ani) şi gimnazial (16-19 ani). Marea majoritate a elevilor opta pentru participarea la acest curs.
Lucrurile s-au schimbat radical în cei 50 de ani de ocupaţie sovietică, timp în care SR a fost eliminat complet din şcoli, revenind abia la începutul anilor 1990.
Astăzi, disciplina Religie este opţională pentru toate nivelurile de studiu preuniversitar, şcolile fiind obligate să organizeze predarea ei, dacă minim 15 cereri în acest sens sunt înregistrate din partea părinţilor sau a elevilor care au împlinit 15 ani.
În practică, însă, moştenirea anilor de dictatură ateist-comunistă (aproape trei sferturi din populaţie se declară ca neaparţinând niciunui cult religios), reglementările legislative incomplete, precum şi lipsa de cadre didactice calificate fac ca organizarea SR în şcoli să fie încă foarte dificilă. Doar 1-2% dintre elevi iau parte la ore de Religie, decizia organizării acestora aparţinând adesea directorului fiecărei şcoli.
Potrivit legii, tot şcoala este responsabilă şi de întocmirea programelor analitice (reglementare valabilă pentru toate obiectele opţionale). În ultimii ani, o Comisie pentru Educaţia Religioasă, care reuneşte reprezentanţi ai cultelor (Biserica Evanghelică Luterană şi Biserica Ortodoxă), ai profesorilor şi ai Ministerului Educaţiei, a lucrat la elaborarea unei programe naţionale, precum şi a unui set de manuale şcolare. Totuşi, mai este cale lungă pană la implementarea acestor măsuri.
Abordarea este în continuare non-confesională, insistându-se asupra impactului social şi cultural al religiei. Elevilor le sunt oferite informaţii despre marile religii necreştine sau alte concepţii filosofice, însă învăţătura de credinţă creştină ocupă un loc central în cadrul programei. Legea Educaţiei menţionează şi faptul că SR oferit în şcoli nu trebuie confundat cu prozelitismul.
Cei mai mulţi dintre profesorii de Religie din Estonia sunt absolvenţi ai Institutului Teologic al Bisericii Evanghelice-Luterane sau ai Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii din Tartu.
În anul 2006, o propunere ce viza transformarea studiului religiei în disciplină obligatorie pentru clasele VII-IX a fost respinsă de Parlament, însă dezbaterea continuă şi astăzi.
Va urma: Studierea religiei în școlile publice din Finlanda (9)
Click aici pentru a vedea harta mărită cu situația studierii religiei în Uniunea Europeană
Click aici pentru a descărca în format *pdf cercetarea despre studierea religiei în școlile publice din Uniunea Europeană