Olanda: Marketing social agresiv pentru eutanasie către un public vulnerabil, de consumatori captivi
Asociatia Olandeză pentru Încetarea din Viață la Cerere (NVVE) folosește tehnici de marketing pentru a le „sugera” eutanasia doritorilor. S-a ajuns prea departe, crede prof. dr. Victor A.F. Lamme, profesor universitar la catedra de neuroștiință cognitivă a Universității din Amsterdam și autor al cărții De vrije wil bestaat niet („Nu există liber arbitru”), publicată în 2010. Pe 26 februarie 2016, acesta scria, un articol de opinie tulburător la nrc.nl (intertitlurile aparțin redacției Stiripentruviata.ro):
Specialiștii în marketing Philip Kotler și Eduardo Roberto au introdus, în anul 1971, noțiunea de marketing social: un efort de grup, organizat, încercând să-i convingă pe ceilalți să accepte, să aplice sau să facă cunoscute anumite idei, atitudini, practici sau comportamente. În ce măsură sunt folosite diverse tehnici de marketing social pentru a face publicitate eutanasiei?
Campanii pentru moartea asistată
O campanie de succes începe prin a atrage atenția. Asociația Olandeză pentru Încetarea din Viață la Cerere (NVVE) organizează, în fiecare an, “Săptămâna eutanasiei” și ultima ediție a avut un mare succes din punct de vedere al audienței, cu documentarul Clinica de sinucidere asistată (admit faptul că am fost păcălit să-l văd, așezându-mă comod să urmăresc emisiunea “De Wereld Draait Door” – literal, “Lumea se învârte încontinuu”, saui “Lumea începe să innebunească”), talk-show realizat de televiziunea olandeză.
Sloganuri publicitare
Marketing-ul manipulează emoțiile, de preferat cu un slogan reușit. “Fiecare viață merită o moarte demnă”, apare pe site-ul Asociației Olandeze pentru Încetarea din Viață la Cerere (NVVE). Plasează aceste cuvinte în contextul fricii și al nesiguranței care îi însoțesc pe mulți bătrâni și vei ajunge să constați că tratamentul lor medical înseamnă efort și bani aruncați în vânt, că azilul de bătrâni înseamnă scutece purtate 24h din 24h și că orice îngrijire la domiciliu este o risipă. Cât de “mult” înseamnă, în acest caz, să nu devii o povară pentru copii și ”sa-ți poți regiza singur propria moarte”!
Reclamă cu ajutorul vedetelor
O altă tehnică de marketing utilizată pe scară largă este pur și simplu să arăți că și alte persoane folosesc produsul, cu predilecție o vedetă. În documentarul sus amintit despre Clinica de sinucidere asistată vedem trei oameni care acceptă să fie eutanasiați, ca și cum ar fi cel mai obișnuit lucru din lume. Pe site-ul Asociației Olandeze pentru Încetarea din Viață la Cerere (NVVE) apar olandezi cunoscuți care se laudă cu faptul că au completat declarația privind acordul de eutanasiere; celebrity endorsement pur (n. red.: strategie folosită în publicitate prin care o vedetă își folosește faima pentru a face reclamă unui produs).
Presiune de grup
Se lasă seduși oamenii, într-adevăr, de această combinație de emoții și presiune socială, încât ajung să accepte eutanasia? Mecanismele de marketing ne influențează comportamentul începând cu achiziția unui iPhone și până la votul pentru un anumit partid politic. Dacă presa scrie că o vedetă s-a sinucis, urmează deseori o epidemie de sinucideri. Atât de molipsitor este comportamentul uman și, tot atât de ușor, cea mai șocantă decizie devine una “normală”! O doamnă mi-a scris într-un e-mail că a trebuit să explice comunității în cadrul căreia locuiește “din ce cauză nu și-a completat încă declarația privind acordul de eutanasiere”.
Faptul că marketing-ul în favoarea sinuciderii asistate este un succes reiese mai ales din cifre. În condițiile în care rata mortalității a crescut ușor, numărul de raportări privind sinuciderile asistate realizate între anii 2010 și 2014 s-a mărit cu 69%. Numărul de membri ai Asociației Olandeze pentru Încetarea din Viață la Cerere (NVVE) sporește în fiecare an; mai mult de 137.000 de oameni au completat declarația privind acordul de eutanasiere, între anii 2008 și 2014. Într-un cuvânt, Asociația Olandeză pentru Încetarea din Viață la Cerere (NVVE) poate fi nominalizată la premiul Effie, acordat pentru eficientă unei campanii de publicitate.
Consumatori captivi
În general, grupele de vârstă vulnerabile sunt protejate împotriva mecanismelor de marketing. Din acest motiv, fumatul este interzis la televizor și alcoolul nu se vinde minorilor. Una din obligațiile privind îngrijirea bolnavilor în cadrul deciziei de eutanasiere, este că pacientul trebuie să-și fi exprimat consimțământul “neinfluențat de presiunea celorlalți”.
Dar mecanismele de marketing funcționează de multe ori involuntar. Să crezi pur și simplu că cineva a făcut “singur” alegerea de a fi eutanasiat pornește de la o înțelegere foarte proastă a noțiunii de liber arbitru. Se ignoră atât ușurința cu care sunt influențați oamenii de către mediul din jurul lor cât și profunzimea cu care o hotărâre aparent liberă poate fi afectată, în mod inconștient, de combinația de frică și presiune socială.
Abandonarea modelului de stat paternalist
Guvernul îi protejează, de obicei pe oameni de capriciile propriului liber arbitru. Ești obligat să economisești pentru pensie, pentru că, altfel, aproape nimeni nu face acest lucru de bună voie. Ești sancționat cu penalizări grave pentru nepurtarea centurii de siguranță în timpul mersului.
Industriei farmaceutice îi este interzis să-i aplice consumatorului, în mod direct, tehnici de marketing pentru produsele și tratamentele proprii. Clinica de sinucidere asistată dorește ca eutanasia să fie privită ca un tratament și este și recompensată, ca atare, de către asiguratori. Atunci de ce este permis un marketing atât de agresiv pentru acest produs – sinuciderea asistată?
Nu sunt împotriva eutanasiei. Dar marketing-ul actual desfășurat în favoarea sinuciderii asistate merge prea departe, dacă luăm în considerare teoriile neuroștiințelor și ale psihologiei despre influențarea comportamentului uman.
O traiectorie parcursă în direcția eutanasiei este cu adevărat liberă doar atunci când “saptamanile tematice”, filmele, site-urile sunt create la cererea mulțimii de susținători, nu la inițiativa celor care au de câștigat din asta.
Traducere: Oana Dăscălescu