O treime din Generația Z a Americii, pierdută prin avort: Oare câți la fel în România?

Dacă America ar fie pierdut o treime dintr-o întreagă generație din cauza războiului, bolilor, sinuciderii sau altor violențe, aceasta ar fi considerată cea mai mare tragedie din istoria națiunii. Dar, potrivit unor date recente, avortul a curmat viața unei treimi din Generația Z – fără ca cineva să ia notă de acest fapt, scrie o publicație online de peste ocean.

Date de la Institutul Guttmacher (pro-avort), CDC (instituție federală SUA care monitorizează starea de sănătate a națiunii), Organizația Națiunilor Unite și Organizația Mondială a Sănătății arată că, la nivel global, între 850 și 900 de milioane de copii au fost avortați între 1997 și 2012, intervalul de ani acceptat, în general, ca fiind cel al Generației Z.

Numai în Statele Unite, peste 63 de milioane de copii au fost avortați de la legalizarea procedurii prin cazul Roe v. Wade în 1973.

Printre aceștia se numără 24,5 milioane de mileniali (Generația Y – născută între 1981 și 1996) și 26 de milioane de membri ai Generației Z – aproape o treime din ambele generații. Comentatoarea pro-viață Catherine Hadro de la EWTN îi numește pe acești frați, surori, colegi de clasă, soți și prieteni care nu s-au mai născut „rana nevăzută” a avortului: o traumă generațională care a lăsat goluri în familii, comunități și în viitorul națiunii.

Această pierdere uluitoare a accelerat colapsul demografic. Rata fertilității din SUA rămâne mult sub pragul de 2,1 nașteri pe femeie necesar pentru menținerea populației, ceea ce înseamnă că, în prezent, creșterea demografică depinde exclusiv de imigrație. În 2023, rata fertilității în rândul femeilor născute în SUA a fost de aproximativ 1,73 nașteri pe femeie.

În mod semnificativ, americanii de culoare au fost afectați disproporționat de epidemia avortului. În 2019, copiii de culoare au reprezentat 38% dintre avorturi, deși femeile de culoare constituiau doar aproximativ 7% din populația SUA, potrivit CDC.

Susținătorii avortului invocă adesea cazurile de viol, incest sau sarcină care pune viața mamei în pericol pentru a justifica avortul. Dar datele arată că avorturile se fac în proporție de 2,2% din motiv de alte probleme de sănătate, 1,2% din motiv de malformații ale copilului, 0,4% în urma incestului sau violului, și doar 0,3% sunt efectuate din motiv de risc major pentru sănătatea maternă.

Aceasta înseamnă că aproximativ 96% – adică 24,7 milioane de copii – din Generația Z a fost avortată la cerere, din cu totul alte motive.

Această realitate reflectă o problemă culturală mult mai profundă, pe care mișcarea pro-viață trebuie să o abordeze dacă dorește să împiedice pierderea prin avort a unei treimi – sau chiar mai mult – din următoarea generație. Deși decizia Dobbs v. Jackson din 2022 a reprezentat finalul bătăliei juridice împotriva cazului Roe v. Wade, ea a marcat doar începutul unei lupte societale mult mai dificile: reconstruirea unei culturi a vieții.

În România este greu de estimat câte vieți de copii se pierd prin avort. Nu sunt înregistrate în statisticile oficiale:

• avorturile medicamentoase;
• avorturile făcute în clinicile particulare;
• avorturile făcute de româncele de vârstă fertilă aflate la muncă în străinătate;
• nici chiar avorturile făcute în unele spitale județene.