Noua democrație: ONG-uri în loc de partide politice
de Călin Marchievici, Cotidianul.ro
Democrația europeană este bolnavă, iar experții de la Fundația Friedrich Ebert din Germania i-au pus diagnosticul și au stabilit și tratamentul. Studiul ”Celălalt deficit democratic – soluții pentru ca UE să întărească democrația în statele membre” realizat de fundatia social-democrată germana observă în primul rând gravitatea evoluțiilor recente din Europa Centrală, în Ungaria și Polonia, unde s-ar produce atentate împotriva pluralismului în presă și a independenței justiției.
ONG-urile, panaceu pentru democrația bolnavă din Est
Cel puțin la fel de important, arată criticii, este că ONG-urile nu au un sistem de control precum partidele politice, deciziile de distribuire a resurselor (numărul de studii, de rapoarte planificat pentru fiecare autor) se iau în spatele ușilor închise și pentru ele șefii ONG-urilor nu răspund în fața nimănui în afară de donatori.
Finanțarea străină și suveranitatea națională: SUA, Irlanda, Israel
ONG-urile tind să capete putere de influență mai mare decât cea a partidelor politice în trasarea agendei publice. Fac acest lucru aducând în dezbatere tematici polarizante (în cazul Israelului, abordat cu precădere în articolul menționat, sunt numite tema păcii și cea a frontierelor). În acest fel, ONG-urile câștiga vizibilitate în peisajul mediatic. Apoi, folosind finanțarea opacă, cumpără acoperire mediatică, fac lobby pe lângă politicieni, generând și mai multă atenție publică, iar apoi se adaugă campaniile de lobby externe, pentru influențarea deciziilor politice din exterior.
Susținătorii ONG-urilor cu finanțare străină omit să facă referire la suveranitatea națională. În state cu un trecut colonial, aceste ONG-uri aduc un ecou neplăcut al vremurilor trecute. Un alt aspect al raportului suveranitate/ONG-uri cu finanțare străină ține de faptul că, profitând de fondurile generoase, devin ”lobby-iști ai unor guverne străine”. Unele state au ripostat imediat. SUA au luat în colimator ONG-urile cu finanțare străină care militau pentru abolirea pedepsei cu moartea și Congresul a cerut ca aceste organizații să-și declare orice sursă externă de fonduri. În Irlanda, guvernul are dreptul să ceară ONG-urilor returnarea fondurilor externe primite ”în scopuri politice”, inclusiv ”pentru a promova sau a se opune direct sau indirect unui anume obiectiv”. Așa s-a întâmplat cu ONG-urile care au primit bani din partea Fundației pentru o Societate Deschisă a lui George Soros, în vederea campaniei pentru referendumul împotriva avortului din Irlanda. În Israel este cunoscută poziția premierului Benjamin Netanyahu față de ONG-urile care susțin cauza palestiniană. Netanyahu s-a întrebat cum ar reacționa guvernele europene dacă Israelul ar oferi granturi unor ONG-uri care susțin cauza separatismului în statele UE.
Fiecare situație care implică ONG-uri cu finanțare străină ”are propria complexitate, iar comentariile fără exemple specifice sunt problematice”. ”În India, în Ungaria și Irlanda, majoritatea fondurilor pentru ONG-uri vin de la donatori privați (Fundația Ford, Rockefeller Brothers, George Soros), iar asta ridică probleme diferite față de finanțarea primită din partea unui stat. Însă în toate cazurile apare îngrijorarea că finanțarea externă masivă pentru un grup restrâns și netransparent de ONG-uri polarizante corupe procesul democratic, chiar acela în numele căruia vorbesc aceste organizații. La fel, efectul de halou care a protejat ONG-urile puternice în fața criticilor nu servește cauzei democrației”, se incheie articolul publicat de Lawfareblog.