Lideri pro-viață internaționali și lideri religioși locali s-au alăturat Marșului pentru Viață de la Vilnius

A doua ediție a Marșului pentru Viață de la Vilnius, Lituania, a reunit sâmbătă, 26 septembrie 2026, peste 3.000 de participanți, în ciuda vântului și a ploii reci, anunță EWTN. Evenimentul a fost organizat pe fondul unei dezbateri care are loc în societatea lituaniană referitor la politicile pentru familie și scăderea demografică.

Programul a inclus mărturii și discursuri pro-viață și momente muzicale. Organizatorii au subliniat că evenimentul și-a propus să depășească sloganurile abstracte și declarațiile politice, concentrându-se pe realitățile vieții de familie. Vorbitorii au abordat teme precum maternitatea, paternitatea și provocările generate de pierderea unui copil, dizabilitatea, boala și bătrânețea.

Evenimentul a afirmat demnitatea fiecărei persoane — inclusiv a copiilor nenăscuți — indiferent de dizabilități, vârstă sau etnie.

Au născut un copil cu sindrom Down, apoi au adoptat unul

Saulius Karos, un tată, a ilustrat această convingere descriind modul în care primirea copiilor cu nevoi speciale a schimbat perspectiva familiei sale. „Uneori, ochii noștri sunt cei care trebuie să se vindece”, a spus el.

Al patrulea copil al familiei Karos – fiica Iva – s-a născut cu sindromul Down. Diagnosticul fiicei lor a adus cu sine multă incertitudine. Deși familia creștea deja trei copii, această veste i-a determinat să regândească ce înseamnă a fi părinte.

„În astfel de momente, este foarte ușor să te concentrezi mai întâi asupra diagnosticului, să evaluezi dificultățile, să conștientizezi limitările și schimbările”, își amintește Karosas.

Cu toate acestea, experiența familiei le-a schimbat treptat perspectiva. Bărbatul a subliniat că Iva este, în primul rând, fiica lor: valoarea fetiței nu depinde de autonomie, de realizări sau de conformitatea cu normele sociale.

Ulterior, familia Karos a adoptat în mod conștient un băiețel, Motiejus, care suferă și el de sindromul Down. Cuplul este convins că copiii le-au schimbat percepția despre sine și înțelegerea valorii umane, a frumuseții și a iubirii. Ei nu se consideră „salvatori”. Astăzi, Iva are nouă ani, iar Motiejus – șapte.

„Frumusețea se află în ochii celui care privește, dar uneori doar greutățile vieții vindecă acei ochi”, a spus Karosas, exprimând una dintre afirmațiile fundamentale ale discursului său. „Frumusețea a fost întotdeauna acolo. Doar privirea noastră era nevindecată.”

Mărturia unei fost lucrătoare în industria avortului

Evenimentul a atras și susținători ai mișcării pro-viață din întreaga Europă și din America. Printre vorbitorii invitați s-au numărat: Agnese Irbe, OFS, fondatoarea Asociației Filozofilor Peripatos din Letonia; Marcin Perłowski, directorul fundației poloneze pro-viață „Centrum Życia i Rodziny”; și Patricia Sandoval, o vorbitoare internațională pro-viață și co-prezentatoare a emisiunii „Informe Provida” de la EWTN.

Patricia Sandoval, care și-a spus mărturia despre cele trei avorturi la care a fost supusă și despre faptul că a lucrat ulterior pentru Planned Parenthood. Ea i-a îndemnat pe susținători să rămână puternici, indiferent de rezultatele politice.

Cultura vieții trebuie trăită zi de zi

Într-o declarație acordată EWTN, Arhiepiscopul Gintaras Grušas de Vilnius și-a exprimat speranța că evenimentul va contribui la „dezvoltarea unei culturi a vieții în Lituania” — una în care fiecare „ființă umană este primită ca un dar încă de la începutul vieții”.

Pentru Grušas, această cultură trebuie trăită în mod concret. „M-aș bucura în mod special să văd o schimbare practică”, a spus el, astfel încât „o femeie care se simte îngrijorată în legătură cu sarcina ei să știe unde să se adreseze, să găsească pe cineva care să o asculte și să primească sprijinul de care are nevoie”. El a mai spus că speră ca „familiile să se simtă sprijinite de comunitățile lor, de angajatori și de instituțiile publice”.

„Construim o cultură a vieții prin numeroase decizii cotidiene”, a spus el. Într-un oraș cunoscut drept „Orașul Milostivirii”, a adăugat: „Sper ca mamele, copiii și familiile să experimenteze din ce în ce mai mult această milostivire aici”.

Sf. Iosif, model pentru bărbați

Arhiepiscopul a subliniat, de asemenea, responsabilitatea bărbaților. „Prezența constantă a unui bărbat poate face o diferență enormă”, a spus el, descriind paternitatea ca începând înainte de nașterea copilului, prin „sprijinirea mamei, ascultarea ei, împărtășirea preocupărilor ei și pregătirea împreună pentru a-l întâmpina pe copil”.

Prelatul l-a menționat pe Sfântul Iosif ca model de responsabilitate discretă. „El nu rostește niciun cuvânt în Evanghelii, însă grija sa față de Maria și Iisus este incontestabilă.”

Și Arhiepiscopul Kęstutis Kėvalas de Kaunas a subliniat la marș că o cultură a vieții presupune ca bărbații să-și asume rolurile de „tați, lideri și sprijinitori”. El i-a îndemnat pe bărbați să participe activ la educația religioasă și formarea copiilor lor.

Această responsabilitate, a spus el, revine fiecărui creștin. Prea des, oamenii presupun că „altcineva se va ocupa de asta”, în loc să recunoască faptul că „noi suntem cei care trebuie să ne asumăm responsabilitatea personală în crearea culturii vieții”.

Întrebat ce amenință cel mai mult cultura vieții, arhiepiscopul a indicat, dincolo de tendințele sociale individuale, „problema credinței”. Întrebarea mai profundă, a spus el, este dacă oamenii înțeleg că „ni s-a dăruit viața” și că suntem chemați să le oferim altora „posibilitatea vieții”.

El a avertizat, de asemenea, împotriva unei mentalități materialiste în care familiile „calculează costul” de a avea copii în primul rând din punct de vedere material. O mai mare încredere în Dumnezeu, a spus el, poate promova „o cultură a încrederii și a încurajării”.

În cele din urmă, el i-a îndemnat pe catolici să respingă pasivitatea. „Nu trebuie să fim cei care doar privesc sau observă viața, ci cei care creează viață și clădesc cultura”, a spus el. El a comparat această vocație cu cea a constructorilor de catedrale medievale, care au pus temeliile pe care nu le-ar fi văzut niciodată finalizate, având încredere că munca lor va contribui la „o creație frumoasă”.

Concurs de creație pro-viață pentru copii

Organizatorii au anunțat două concursuri de desene și compuneri destinate copiilor și tinerilor din Lituania. La concursul de desene pentru elevii din clasele I–IV, intitulat „Vreau un frățior, vreau o surioară”, s-au primit 243 de lucrări din peste 40 de municipalități din Lituania.

Elevii din clasele V–XII au participat la concursul de compuneri „Pacea începe în brațele mamei”. Au trimis lucrări 21 de elevi din 10 municipalități.

Câștigătorii vor fi premiați în cadrul unui eveniment special organizat la Parlamentul Republicii Lituania.