Julia Roberts este povestitor într-un videoclip ecologist care pretinde ca animalele sunt mai mărețe decât oamenii
Unele grupuri care susțin conservarea mediului – o cauză nobilă – afișează un anti-umanism nihilistic și distructiv chiar și pentru cauza protejării mediului. Cine ți se mai alătură, când pe flamura ta scrie „Oamenii Sunt un Cancer”?
Cam în aceeași direcție se află Julia Roberts, care asigură Vocea Povestitoarei într-un video pentru Conservation International și în care poate fi auzită declarând că Mama Natură ar fi spus „Eu am înfometat specii” mai mărețe decât cea umană. Revista The Stream, prin John “Foamete” Zmirak, discută aceste aspecte în articolul „Julia Roberts, interpretând-o pe Mama Natură, dorește să ne ucidă”
Lucrul cel mai respingător la acest clip este tonul și limbajul abordate de naratoare când vorbește despre omenire. Punând în relatarea ei tot disprețul superior al unei regine a imperiului de gheață, Julia Roberts ia peste picior omul ca pe un punct insignifiant și trecător al biologiei terestre. „Am hrănit specii mai mărețe decât a voastră și am înfometat specii mai mărețe”, avertizează ea.
Poftim?? După cum remarcă Zmirak, de fapt nu a existat niciodată în istoria planetei vreo specie mai măreață decât specia umană.
Și apoi, în ce sens considerăm expresia? Ce criteriu poate folosi cineva, pentru a decreta o specie ca fiind mai măreață? Da, cei mai mulți dinozauri au fost mai masivi. Insectele și microbii ne depășesc la număr cu un factor de miliarde. Aligatorii sunt mai vechi ca specie decât oamenii (oare de asta par mereu să rânjească atoateștiutor?)
Oricum ar fi, nici greutatea corporală, nici numărul și nici longevitatea nu pot măsura măreția. Nici o altă specie nu a avut un impact mai mare, în bine sau în rău, asupra planetei decât cea umană.
Cum ar putea cineva nega acest lucru? Oamenii sunt o specie excepțională. Nu mai există o alta, în tot universul cunoscut, cu capacitățile, simțul moral, rațiunea sau inteligența noastre.
De exemplu, doar noi cunoaștem datoria, lucru pentru care suntem răspunzători pentru tratamentul iresponsabil la adresa mediului înconjurător. Dar avem datorii și în privința noastră înșine, în privința propășirii comune – de aceea atitudinea ecologistă adevărată e de fapt căutarea unui echilibru – act imposibil dacă noi facem din natură o „persoană” cu drepturi egale cu ale noastre.
Zmirak vorbește pe șleau despre acest tip de mizantropie afișată de Conservation International, numind-o „sub-umanism”: „Sub-umanismul este o copie palidă, de slabă calitate, a imaginii despre om promovate în timpul Renașterii; acestei copii îi lipsește raționalitatea încrezătoare care a inspirat Iluminismul; a abandonat visele de auto-transcendență și comuniune cu natura care au cucerit și vrăjit romanticii.
Când vorbim despre omenire, gândim mult prea adesea în termeni de distrugere a mediului, supra-populare și ură fără sfârșit. Ecologiștii ne-au învățat să ne vedem pe noi înșine ca o ciumă a planetei, generația noastră având ca sarcină limitarea distrugerilor aduse restului biosferei.”
Într-adevăr: acum suntem numiți paraziți, peste o clipă mizantropii verzi strigă la noi să ne sacrificăm pentru „a salva planeta”.
PS: Dacă Mama Natură a „înfometat” intenționat „specii mai mărețe”, înseamnă că e o mamă tare vitregă!
Sursa: LifeSiteNews.com
********************************************************************************************************
Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viață din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne scrieți pe adresa provalorimedia@gmail.com
În afară de traducerea unor articole avem nevoie și de voluntari care să realizeze prescurtări în limba română ale unor articole din engleză. Mai multe detalii le puteți afla aici.
De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.