Ivona Boitan: „Dumnezeu s-o ierte pe Noa și pe cei care au asistat la uciderea ei, fiindcă e mai degrabă o ucidere socială, colectivă, decât o sinucidere”

de Ivona Boitan, Facebook

Citesc că o adolescentă depresivă, de 17 ani, din Haga, victima mai multor violuri, a fost eutanasiată în sufrageria mamei ei, pe un pat de spital instalat special acolo !!! Mamă care a ținut-o de mână în timp ce murea. Fata ar fi scris o carte, povestea vieții ei, ce ar urma să fie publicată ca să-i ajute pe alții cu probleme de depresie.

Întrebări:

1. De ce acceptăm ca un adolescent de 17 ani să decidă sigur că e cazul să moară? 

2. Cum ar ajuta povestea vieții unui om care s-a sinucis la 17 ani fiindcă nu a găsit în el puterea de a duce mai departe viața, să ajute pe altcineva?

3. Ce societate e aceasta care aduce un pat de spital în sufrageria unei mame, ca pe el să poată muri fiica ei?

4. Ce e așa de greu de înțeles că fără Dumnezeu și un sens mai înalt viața e aproape imposibil de dus…?

5. De ce sunt acestea socotite societăți înaintate? De ce e mai bine să mori pe un pat de spital instalat în sufrageria mamei tale decât să trăiești cu buda în curte și să ajungi la adânci bătrâneți, fără dinți în gură ce-i drept, fiindcă nu-i acoperă asigurarea…?

6. Cu ce le-au ajutat pe fetița asta și pe mama ei orele de educație sexuală? Poate că, dacă avea ore de religie, trăia…

Foarte tristă poveste. Triste societăți. Și mai trist e că ei ne judecă pe noi că suntem săraci și înapoiați. Ciudat e că și noi ne judecăm aspru și ne trimitem copiii pe bandă rulantă în aceste societăți super dezvoltate unde iată, depresia se tratează cu eutanasiere la 17 ani. Dumnezeu s-o ierte pe Noa și pe cei care au asistat la uciderea ei, fiindcă e mai degrabă o ucidere socială, colectivă, decât o sinucidere.

Citește mai multe opinii de Ivona Boitan