IPS Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale și de Nord: „Astăzi, asupra poporului nostru apasă cea mai mare cruce din istoria lui, care-l amenință cu pieirea prin aceea că milioane de români și-au părăsit țara”

Redăm câteva extrase din Pastorala de Paști a IPS Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale și de Nord:
(…) Iubiți credincioși,
Așa cum în viața fiecărui om, crucea și învierea sunt realități de zi cu zi, tot așa și în viața popoarelor, crucea și învierea sunt prezente de-a lungul istoriei lor. Ca multe alte popoare, poporul român a avut o istorie dureroasă, o cruce grea pe care a purtat-o însă cu multă credință și cu nădejde în izbăvirea lui. De aceea Dumnezeu ne-a salvat ființa și unitatea de limbă și de credință. Astăzi, asupra poporului nostru apasă cea mai mare cruce din istoria lui, care-l amenință cu pieirea prin aceea că milioane de români și-au părăsit țara. Din păcate, exodul românilor în străinătate nu încetează, ci dimpotrivă crește de la an la an. Desigur fiecare poate da vina pe alții, în primul rând pe conducători. Totuși nu numai conducătorii au partea lor de vină, ci și fiecare dintre noi care am părăsit prea ușor țara în căutarea unei vieți mai bune sau a unei cruci mai ușoare. Se întâmplă însă adeseori că vrând să ne ușurăm crucea, dăm peste o cruce și mai grea. Căutând, departe de țară, o viață mai bună din punct de vedere material, am dat peste suferințe sufletești mult mai mari decât cele pe care le-am îndurat la casa părintească. Aici intervine rolul de neînlocuit al Bisericii care singură ne poate alina, prin rugăciunea ei, suferințele sufletești și trupești. Dacă suntem încadrați conștient în parohiile de care aparținem, participând cu evlavie în fiecare duminică la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, dacă ne spovedim și împărtășim des cu Trupul și Sângele Domnului, dacă ne rugăm mult și ne ferim de păcate, Dumnezeu ne binecuvântează viața și ne dă o inimă bună și compătimitoare față de suferința neamului și a oamenilor, în general.
Fiecare dintre noi, cât de mici și neînsemnați am fi, putem contribui la renașterea poporului nostru, la învierea lui. În primul rând, prin rugăciunea noastră smerită și stăruitoare. În fiecare zi, să ne rugăm lui Dumnezeu pentru poporul nostru, pentru conducătorii lui, pentru toți cei ce suferă în diferite feluri. Apoi, să încercăm să ajutăm fiecare, cât de puțin, pe cei de acasă, să ne ducem cât mai des în țară și să îndemnăm și pe alții să viziteze România. Să încercăm, de asemenea, să fim mai uniți și să constituim Asociații profesionale care să sprijine efectiv Țara noastră. Și mai ales, să insuflăm copiilor noștri dragostea față de Biserica și Țara părinților și bunicilor lor, ca și față de limba română. (…)
Citește pastorala integrală pe site-ul Mitropoliei Germaniei