Dosarele medicale din Danemarca dezvăluie o legătură între avort și tulburările de sănătate mintală
O re-analizare a dosarelor medicale din Danemarca a constatat că riscul de probleme care necesită tratament psihiatric este cu 50% mai mare în anul care urmează primului avort. Riscul cu cea mai mare creștere (87%) este cel al tulburărilor de personalitate și comportamentale.
Autorul studiului, David Reardon, directorul Institutului Elliot, a explicat că a făcut cercetarea pentru a corecta erorile metodologice ale unei analize anterioare care raporta că nu există diferențe în ceea ce privește ratele de tratament psihiatric înainte și după primul avort.
Studiul respectiv arăta că rata tratamentelor de sănătate mintală era mult mai mare după un avort decât după o naștere vie. Dar, când autorii au analizat rata primelor tratamente psihiatrice în cele nouă luni anterioare avortului, au descoperit că aceasta era deja mai mare pentru grupul de femei care urmau să facă avort.
Mai mult, autorii raportau că ratele de tratament în perioadele de una, două și trei luni după avort, deși mai mari, nu erau statistic diferite față de rata din cele nouă luni anterioare avortului.
Pe baza acestor constatări, autorii studiului anterior ofereau două concluzii. În primul rând, femeile care au cea mai mare probabilitate de a face avort au și o rată mai mare de probleme de sănătate mintală preexistente în comparație cu femeile care duc sarcina la termen. În al doilea rând, rata mai ridicată a problemelor de sănătate mintală observate după avort se explică în întregime prin această înclinație preexistentă către mai multe probleme de sănătate mintală.
Dar David Reardon, autorul a peste treizeci de studii care examinează impactul avortului asupra sănătății mintale a femeilor, crede că studiul anterior este singular în peisajul statistic. Are numeroase limitări metodologice și a fost contrazis de mai multe studii mai mari și mai bine concepute.
David Reardon s-a declarat îngrijorat în special de faptul că autorii s-au concentrat doar pe perioade de timp de una, două și trei luni. „Cercetările arată că efectele psihologice ale avortului sunt adesea întârziate”, a spus el.
„Adesea, apar abia după un an sau chiar mai mult, după ce mecanismele de adaptare ale femeii încep să fie copleșite de durerea persistentă, de vinovăție sau de alți factori de stres legați de avort.”
Din lunga listă de probleme metodologice identificate în studiul anterior, David Reardon menționează faptul că autorii au utilizat un număr cumulativ de contacte psihiatrice în cele nouă luni înainte de avort și nu au reușit să examineze numărul cumulativ în cele nouă luni și în anul care a urmat avortului.
În schimb, alegând să examineze perioade de o lună, două luni și trei luni, analiza lor a introdus mai multe erori statistice, cunoscute și sub numele de intervale de încredere mai largi. Acest lucru a făcut mai probabil ca orice diferențe înainte și după avort să fie ratate, din cauza numărului mai mic de cazuri examinate.
Dar, când David Reardon a reanalizat datele pentru a examina ratele cumulative ale tulburărilor de sănătate mintală pe perioade identice de timp, nouă luni înainte și nouă luni după avort, diferențele au fost semnificative din punct de vedere statistic.
A apărut evidentă legătura dintre avort și rata mai mare de boli mintale în rândul aceluiași grup de femei studiate de echipa de cercetare inițială.
Diferențele au devenit și mai mari atunci când au fost examinate pe o perioadă de douăsprezece luni, ceea ce indică faptul că efectele cumulative ale avortului asupra sănătății mintale cresc în timp.
David Reardon consideră că efectele negative ale avortului asupra sănătății mintale au fost ascunse în mod deliberat în studiul anterior, tocmai pentru a oferi „dovezi” care să contrazică volumul tot mai mare de cercetări care leagă avortul de problemele de sănătate mintală.
„Mulți susținători ai controlului populației și ai avortului sunt motivați din punct de vedere ideologic și politic să nege studiile care arată că multe femei suferă din cauza avorturilor nedorite și nesigure”, a declarat el. „Rezultate înșelătoare ale cercetărilor nu sunt neobișnuite.”
Reanaliza lui David Reardon a fost trimisă inițial la The New England Journal of Medicine, care a publicat inițial analiza daneză originală, care a fost mediatizată pe larg. Dar reanaliza lui Reardon a fost imediat respinsă fără a fi revizuită de colegi.
„Ai putea crede că revistele medicale salută recenziile critice și reanalizele, care ajută la îmbunătățirea și clarificarea dosarului medical”, a spus David Reardon.
„Dar, când vine vorba de avort, majoritatea revistelor se tem să publice orice contestă mitul că avortul este întotdeauna benefic pentru femeie.”
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
