Consilierea în criza de sarcină – Memoriu depus la Parlament pentru susținerea legii de către Asociația Medicilor Creștini din România

Parlamentul României

Memoriu referitor la

Propunerea legislativă privind înființarea, funcționarea și organizarea cabinetelor de consiliere pentru criză de sarcină

Vă transmitem punctul de vedere al Asociației Medicilor Creștini din România referitor la Propunerea legislativă privind înființarea, funcționarea și organizarea cabinetelor de consiliere pentru criză de sarcină, inițiativa legislativă aflată în dezbaterea Parlamentului României.

Susținem înființarea cabinetelor de consiliere pentru femeile cu sarcină nedorită și instituirea unei perioade de gândire înaintea unei decizii finale. Astfel femeia cu criză de sarcină va putea lua o decizie informată, cunoscând toate riscurile și alternativele, fără sentimentul de urgență și panică, sentiment care duce la decizii pripite, regretate ulterior.

Femeia gravidă, care solicită efectuarea unui avort la cerere, are dreptul la o informare corectă și completă asupra procedurii avortului, riscurilor medicale, consecințelor psiho-emoționale și sociale. Deși informarea pacientei asupra riscurilor este o obligație etică a celor din sistemul medical, lipsa unui cadru legislativ determină, practic, privarea femeii gravide cu sarcina nedorită de informații corecte și complete.

Înainte de a fi supusă procedurii de avort femeia gravidă cu sarcină nedorită trebuie să cunoască riscurile medicale și complicațiile intra și post-operatorii imediate și/sau tardive, cum ar fi:

· Complicații tardive: infertilitate prin incompetență cervico-istmică, sterilitate (posthisterectomie de necesitate urmare a perforației uterine), boală inflamatorie pelvină, complicații și în cazul sarcinilor ulterioare (avorturi spontane, sarcini extrauterine, nașteri premature)

· De asemenea, pacienta trebuie informată că avortul ar putea crește riscul pentru cancer de sân și/sau sau cancer de col uterin.

Femeia gravidă cu sarcina nedorită trebuie informată și asupra consecințelor psihice, a riscului de a dezvolta sindromul post-avort, cu sentimente de vinovăție și pierdere irecuperabilă, anxietate sau depresie.

O meta-analiză publicată în 2011 de Priscilla K. Coleman, de la Bowling Green State University, Ohio, din SUA arată că aproximativ 10% din totalitatea problemelor de sănătate mentală la femei sunt legate de avort. Riscul de anxietate este crescut de avort cu 34%, riscul de depresie cu 37%, riscul de abuz de alcool cu 110%. Meta-analiza a fost bazată pe 22 articole științifice, totalizând un număr de 850 000 de femei participante. Meta-analiza a fost publicată în British Journal of Psychiatry, jurnalul oficial al Societății Regale de Psihiatrie din UK.

Obligativitatea consilierii și a perioadei de gândire a fost instituită pentru că femeia cu sarcină nedorită să poată fi informată în prealabil, să conștientizeze riscul asupra sănătății fizice și psihice, dar și pentru a respecta dreptul la viață al copilului nenăscut, drept recunoscut prin convențiile și tratatele internaționale. Adoptarea propunerii legislative respectă în totalitate cerințele europene privind dreptul pacienților la informare.

Experiența centrelor de consiliere pentru criză de sarcină în Irlanda, publicată în documentele Crisis Pregnancy Agency, arata ca femeile care au fost consiliate au reușit să își definească mai bine problemele și să cântărească alternativele. Acestea au fost capabile să ia decizii care au minimizat riscul tulburărilor emoționale ulterioare. În această țară, înființarea cabinetelor de consiliere pentru criză de sarcină, prin educația oferită femeilor, a dus la scăderea ulterioară a numărului de sarcini nedorite.

În România, experiența pozitivă a centrelor de consiliere pentru femei cu sarcina nedorită arată necesitatea constituirii unui cadru legal în care femeia are acces la informații și i se oferă timpul necesar pentru a lua o decizie în cunoștință de cauză. Femeia trebuie protejată de presiunea anturajului, să fie consiliată de o persoană de specialitate, neutră afectiv, să i se explice alternativele la avort (lista cu instituții și organizații de sprijin, plasament în regim de asistență maternală, case maternale, adopție etc.) și să i se ofere o perioadă de gândire care poate schimba decizia privind avortul.

Considerăm că implementarea acestei legi în România va oferi femeilor cu sarcină nedorită posibilitatea luării unei decizii informate, având ca și consecință imediată minimalizarea riscului de tulburare emoțională, sindrom post-avort. Va oferi posibilitatea cunoașterii alternativelor la avort și timpul necesar luării unei decizii care să nu fie regretată ulterior. Prin educarea oferită în timpul consilierii vor exista premisele scăderii numărului de sarcini nedorite ulterioare, și în consecință scăderea numărului de avorturi. Orice decizie de avort schimbată înseamnă șansa unei noi vieți, șansa unui copil de a se naște.

Apreciem că aplicarea corespunzătoare a acestui act normativ va permite materializarea dreptului la informație competentă a femeii gravide, dreptul la ocrotirea sănătății și la integritatea fizică și psihică a femeii aflate în criză de sarcină.

Concluzie

Solicităm Parlamentului României adoptarea inițiativei legislative privind înființarea, funcționarea și organizarea cabinetelor de consiliere pentru criză de sarcină, în forma înregistrată pentru dezbateri.

Prof.Dr.Voicu Tudorache

Șef Clinică de Pneumologie,

UMF „Victor Babeș” Timișoara

Vicepreședinte AMCR

Conf. Dr. Tiberiu Pop

Medic primar Obstetrică – Ginecologie

Facultatea de Medicină și Farmacie Oradea

Dr.Cornel Butaș

Președinte AMCR

Dr. Daniela-Florina Gherman

Secretar general AMCR