Conferința „Ce să fac pentru a salva o viață?”, cu lansarea cărții „Avortul, ultima exploatare a femeilor”
Pe 10 mai 2015, în aceeași zi în care a avut loc și Marșul pentru Viață de la Roma, la Parohia „Înălțarea Sfintei Cruci” Roma III, de pe Via Alessandro Viviani 24, s-a desfășurat conferința „Ce să fac pentru a salva o viață?”, o convorbire despre șansa oricărui copil de a se naște.
La invitația părintelui paroh Ciprian Baltag, lansată cu binecuvântarea Prea-Sfințitului Siluan, Episcopul Italiei, au răspuns „Prezent!” patru reprezentante ale unor asociații pro-viață din România aflate la Roma cu ocazia Forumului și Marșului pentru Viață din Cetatea Eternă: Alexandra Nadane, Președinta Asociației Studenți pentru viață, și Ioana Picoș, Președinta asociației Feminism proFamilie.
Nu s-a vorbit neapărat despre avort în sine, cât despre familie și despre disponibilitatea acesteia și a noastră, a tuturor, de a mai fi deschiși către viață.
S-a vorbit despre faptul că oamenii, spre deosebire de generațiile trecute, azi nu se mai simt pregătiți să dea naștere la o nouă viață și să o susțină. S-a vorbit despre ce se poate face în astfel de situații, pentru că adesea ne confruntăm cu ele și nu știm cum să reacționăm, nu știm să ajutăm. Iar paralizia noastră poate avea drept consecință pierderea unei vieți nevinovate: a copilului nenăscut, pe care mama, aflată în criză de sarcină și lipsită de orice sprijin, se va simți presată să îl avorteze.
În deschiderea evenimentului, părintele Ciprian Baltag a recunoscut nevoia înființării unui centru de consiliere local: „Sunt multe cazuri care trec pe lângă noi. Sunt și multe cazuri în care nu reușim să salvăm copiii și este o durere. Trebuie să lucrăm în privința aceasta”.
În prima parte a conferinței, Alexandra Nadane, de la Studenți pentru viață, a povestit cum a salvat pentru prima dată un bebeluș și pe mama lui de la avort. Acest prim succes l-a avut la vârsta de numai 16 ani, când nu era experimentată în consilierea în criză de sarcină și nu avea decât entuziasm și argumente de bun simț. Consecința a fost nu doar salvarea unei vieți de copil, ci și crearea unei noi familii, căci, odată cu nașterea copilului, părinții și-au asumat rolul lor, și-au întemeiat o familie și au mai născut alți doi copii.
Morala acestei povești adevărate este că e nevoie să fim deschiși la problemele femeilor în criză de sarcină, deoarece ele ajung la avort pentru că nu se simt sprijinite. Iar primul și cel mai la îndemână sprijin este pur și simplu ca cineva să le asculte. Problema femeilor aflate în această situație este că, în lipsa sprijinului venit din partea tatălui biologic, care cel mai adesea le părăsește, nimeni nu și le asumă, nimeni nu se oferă să le sprijine.
„Să nu vă spuneți că această problemă nu vă privește. Sunt situații de viață în care ne sunt zdruncinate cele mai ferme convingeri. Sau apar probleme care nu pot fi rezolvate dacă nu suntem corect informați”, a mai spus Alexandra Nadane. În acest sens, website-urile pro-viață, care relatează povești adevărate despre cazuri similare din întreaga lume, pot fi foarte utile. Și mărturiile publicate valorează enorm pentru femeile care se regăsesc în situații similare, a explicat Alexandra Nadane.
Citește aici capitole din cartea Avortul, ultima exploatare a femeilor
Ioana Picoș, Purtătoarea de cuvânt a Marșului pentru Viață România și Republica Moldova 2015 și fondatoarea platformei Feminism proFamilie, a intervenit în discuție, explicând: „Eu nu îmi doresc legi care să mă trateze ca pe un bărbat, ci legi care să mă ajute pe mine ca femeie. Femeile sunt egale cu bărbații, dar diferite de ei. Noțiunea de feminism pro-familie ar trebui să existe în toate țările. Trebuie să schimbăm mentalități”.
Despre avort, văzut ca un act decisiv și definitiv, actrița româncă a avertizat: „Nu trebuie să fie prea târziu. Dacă lași copilul să crească, ai nouă luni la dispoziție să găsești o soluție”.
Citește mesajul lui Brian E. Fisher, autorul cărții Avortul, ultima expxloatare a femeilor, către cititorii români
S-a mai vorbit despre legătura dintre sarcina nedorită pe de o parte, și începerea vieții sexuale înainte de căsătorie și contracepție, pe de altă parte. Cele din urmă conduc la raportarea la apariția unui copil ca la o problemă. Întrebările venite din public au dovedit că nu se cunosc multe date despre felul în care funcționează contraceptivele și efectul lor pe termen lung.
Concluzia evenimentului a fost că putem ajuta oricât de puțin acolo unde este nevoie de noi. Cu un euro. Cu 5 euro. Cu un sfat bun. Este o chestiune de solidaritate. Viața trebuie sprijinită.
Citește aici despre lansarea de la București a cărții Avortul, ultima exploatare a femeilor