Unul din principalele argumente pe care susținătorii avortului le invocă atunci când atacă legislația pro-viață sunt acelea că astfel de legi ar discrimina femeile sărace și cele care aparțin minorităților. În această logică orice îngrădire a dreptului la avort ar duce la creșterea numărului de femei care trăiesc la limita sau sub pragul sărăciei.
Deci, în opinia susținătorilor avortului uciderea copiilor nenăscuți reprezintă o soluție pentru reducerea sărăciei.
Nimic mai fals.
Datele statistice contrazic clar această teorie. Înainte de legalizarea avortului în 1973 în SUA procentul femeilor între 18 și 64 de ani care trăiau la limita sau sub pragul sărăciei era de 10%. După 43 de ani (recensământul din 2016), în care au fost uciși peste 60 de milioane de nenăscuți în urma avorturilor, procentul femeilor între 18 și 64 de ani aflate sub pragul de sărăcie a ajuns la 13,4%.
În 1973, 14,9% din minorii sub 18 ani erau crescuți de mame singure în timp ce în 2016 numărul acestora a ajuns la 24,9%.
Deci legalizarea avortului nu a dus la reducerea ratei de sărăcie în rândul femeilor sau a numărului de copii crescuți doar de mamă.
În realitate singurii care au beneficiat și prosperat de pe urma legalizării avortului sunt odioasa industrie a avorturilor și cei care trăiesc de pe urma acesteia.
Sursă: liveaction.org
Ai o opinie despre un subiect de actualitate? Scrie-ne la stiripentruviata@gmail.com
